BPOC: ce este? Care sunt simptomele? Cum se stabilește diagnosticul? Tratament

BPOC limitează fluxul de aer la nivelul plămânilor și determină dificultăți de respirație, tuse persistentă și scăderea capacității de efort. Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) este o afecțiune respiratorie cronică, progresivă, care afectează milioane de persoane la nivel mondial.

Boala evoluează lent, iar multe persoane pun simptomele inițiale pe seama înaintării în vârstă sau a sedentarismului. Din acest motiv, diagnosticul este adesea întârziat. BPOC reprezintă una dintre principalele cauze de mortalitate și dizabilitate la nivel global și este asociată frecvent cu fumatul, însă poate apărea și la persoane care nu au fumat niciodată.

Rezervă online şi ridică din cea mai apropiată farmacie Catena ViroProtect Imun. Este un supliment alimentar, care combină bacterii lizate, beta-glucan și colostru, ingrediente de origine naturală, selecționate pentru a susține mecanismele proprii de apărare ale organismului. Poate fi utilizat în perioadele în care sistemul imunitar are nevoie de sprijin suplimentar.

Ce este BPOC?

Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) este o boală pulmonară caracterizată prin obstrucția persistentă a fluxului de aer. Această obstrucție apare prin inflamația căilor respiratorii și distrugerea țesutului pulmonar.

Termenul BPOC include, în principal:

• bronșita cronică;
• emfizemul pulmonar.

În bronșita cronică predomină inflamația și secreția excesivă de mucus, în timp ce emfizemul presupune distrugerea alveolelor pulmonare și pierderea elasticității plămânului. Caracteristicile principale ale BPOC sunt:

1. boală progresivă;
2. afectare respiratorie persistentă;
3. limitarea fluxului de aer;
4. episoade de agravare numite exacerbări, de obicei pe fond infecțios.

Boala afectează în special persoanele peste 40 de ani și are un impact major asupra calității vieții.

Care sunt cauzele și factorii de risc pentru BPOC?

BPOC apare prin interacțiunea dintre factorii genetici și expunerile nocive acumulate de-a lungul vieții. Fumatul este principala cauză în țările dezvoltate, fiind responsabil pentru aproximativ 70-80% dintre cazuri. Totuși, până la 45% dintre pacienți nu au fumat niciodată.

Factori de risc importanți

Avem în special următorii:

Fumatul

Cel mai important factor de risc. Riscul crește în funcție de:

• numărul de țigări fumate;
• anii de fumat;
• vârsta la care s-a început fumatul.

Sunt asociate pozitiv și:

• fumatul pasiv;
• trabucurile;
• pipa;
• narghileaua;
• marijuana.

Expunerea la fum din biomasă

În multe regiuni ale lumii, utilizarea lemnului, cărbunelui sau resturilor vegetale pentru gătit în spații slab ventilate reprezintă o cauză importantă de BPOC.

Expuneri profesionale

Anumite profesii cresc riscul de boală:

• minerit;
• construcții;
• agricultură;
• industria textilă;
• expunerea la praf de cărbune;
• siliciu;
• cadmiu;
• substanțe chimice iritante.

Infecții respiratorii

Istoricul de pneumonii repetate, infecții severe în copilărie și tuberculoză pulmonară poate afecta dezvoltarea pulmonară și crește riscul ulterior de BPOC.

Factori genetici și individuali

Factorii genetici cântăresc foarte mult în dezvoltarea bolii/

Deficitul de α₁-antitripsină (AAT)

Este cea mai cunoscută cauză genetică de BPOC. Trebuie suspectată la:

• persoane sub 45 de ani;
• pacienți cu emfizem sever fără istoric important de fumat;
• persoane cu boli hepatice inexplicabile.

Dezvoltarea pulmonară anormală

Riscul este mai mare la persoanele:

• născute prematur;
• cu greutate mică la naștere;
• cu astm bronșic în copilărie;
• cu infecții respiratorii repetate.

Astmul bronșic

Astmul poate duce în timp la obstrucție permanentă a căilor respiratorii. Există și sindromul de suprapunere astm–BPOC.

Rezervă online şi ridică din cea mai apropiată farmacie Catena Assista Nebulizator cu compresor. Este un dispozitiv medical conceput pentru administrarea eficientă a medicamentelor sub formă de aerosoli, fiind ideal pentru tratarea afecţiunilor respiratorii precum astmul, bronşita cronică, alergii sau a altor afecţiuni respiratorii. 

Care sunt simptomele pacientului cu BPOC?

BPOC debutează lent și progresiv. Mulți pacienți ignoră simptomele ani de zile. Manifestările se agravează de obicei în sezonul rece și în timpul infecțiilor respiratorii.

Dispneea (dificultatea de a respira)

Este simptomul principal al BPOC. Caracteristicile sunt:

• apare inițial la efort;
• devine progresiv mai severă;
• poate apărea și în repaus în stadiile avansate.

Pacienții descriu:

• senzația de lipsă de aer;
• dificultăți la urcat scările;
• oboseală la mers;
• incapacitatea de a face activități obișnuite.

Tusea cronică

 Deseori este primul simptom. Poate fi:

• seacă;
• productivă;
• intermitentă la început.

Bronșita cronică este definită prin:

• tuse productivă;
• minimum 3 luni pe an;
• timp de cel puțin 2 ani consecutivi.

Rezervă online şi ridică din cea mai apropiată farmacie Catena Naturalis Bronhosuport – 7 plante + miere. Sirop de tuse ce conţine miere naturală şi un amestec echilibrat de extracte din 7 plante medicinale atent selecţionate: muguri de pin, scai-vânăt, frunze de patlagină, flori de tei, de soc, fructe de măceş şi cimbrişor. Aceste ingrediente sunt recunoscute tradiţional pentru susţinerea sănătăţii căilor respiratorii superioare. Recomandat începând cu vârsta de 3 ani.

Producția de spută

Sputa este de obicei:

• albicioasă;
• mucoasă;
• mai abundentă dimineața.

În contextul exacerbărilor devine:

• galbenă;
• verzuie;
• purulentă.

Wheezing-ul și senzația de apăsare toracică

Unii pacienți prezintă:

• respirație șuierătoare;
• senzație de constricție în piept;
• disconfort respirator.

Aceste simptome sunt mai frecvente în exacerbări.

Oboseala și scăderea în greutate

În stadiile avansate apar:

• fatigabilitate accentuată;
• pierdere involuntară în greutate;
• reducerea masei musculare;
• lipsa poftei de mâncare.

Aceste manifestări sunt asociate cu prognostic mai sever.

Semne observate la examenul fizic

În formele ușoare, examenul clinic poate fi aproape normal. În stadiile avansate apar semne caracteristice.

Semne generale

• respirație rapidă;
• utilizarea musculaturii accesorii;
• expir prelungit;
• respirație cu buzele țuguiate;
• oboseală musculară;
• cianoză.

Modificări toracice și pulmonare

Sunt foarte relevante pentru orientarea diagnosticului de BPOC. Modificările includ:

Toracele „în butoi”

Apare prin hiperinflația pulmonară cronică. Caracteristici pentru BPOC sunt:

• diametrul antero-posterior crescut;
• coastele orizontalizate;
• mobilitatea redusă a toracelui.

Alte semne pulmonare

• diminuarea murmurului vezicular;
• wheezing expirator;
• expir prelungit;
• hipersonoritate la percuție;
• semnul Hoover în forme severe.

Semne cardiovasculare

În formele avansate pot apărea:

• edeme gambiere;
• vene jugulare proeminente;
• hipertensiune pulmonară;
• cord pulmonar cronic.

Semne severe în exacerbări

Aceste semne pot indica insuficiență respiratorie:

• agravarea bruscă a dispneei;
• creșterea cantității de spută;
• spută purulentă;
• confuzie;
• somnolență;
• instabilitate hemodinamică.

Cum se stabilește diagnosticul?

Diagnosticul de BPOC se bazează pe:

• simptome;
• factori de risc;
• spirometrie;
• investigații imagistice;
• teste de laborator.

Trebuie investigată orice persoană peste 40 de ani cu simptome respiratorii și istoric de expunere la fum sau noxe.

Spirometria

Este investigația esențială pentru diagnosticul BPOC. Diagnosticul se confirmă prin:

• raport FEV1/FVC sub 0,70 după bronhodilatator.

Spirometria măsoară:

• cantitatea de aer expirată;
• viteza expirului;
• gradul obstrucției bronșice.

Clasificarea GOLD

Severitatea bolii BPOC este clasificată în funcție de FEV1:

1. GOLD 1 – ușor;
2. GOLD 2 – moderat;
3. GOLD 3 – sever;
4. GOLD 4 – foarte sever.

Pacienții sunt apoi încadrați, în funcție de simptome și numărul exacerbărilor, în grupele:

• A;
• B;
• E.

Clasificarea pe grupe este importantă, de altfel, pentru orientarea tratamentului.

Teste funcționale pulmonare complete

Pot evalua:

• hiperinflația pulmonară;
• capacitatea de difuziune;
• retenția de aer.

Rezultatul scăzut la testul DLCO (test de difuzie pulmonară) sugerează, de exemplu, emfizem.

Analize de laborator

Ajută la identificarea cauzei de bază.

Hemoleucograma

Poate evidenția:

• policitemie;
• anemie;
• leucocitoză.

Alfa-1 antitripsina

Se recomandă cel puțin o dată tuturor pacienților cu BPOC.

Gazometria arterială

Este necesară în:

• forme severe;
• insuficiență respiratorie;
• hipoxemie.

Eozinofilele

Ajută la alegerea tratamentului cu corticosteroizi inhalatori.

Investigații imagistice

Sunt de nelipsit în stabilirea diagnosticului și pot include:

Radiografia toracică

Poate arăta:

• hiperinflație;
• diafragm aplatizat;
• emfizem;
• bule pulmonare.

Este utilă și pentru excluderea:

• pneumoniei;
• pneumotoraxului;
• cancerului pulmonar.

CT-ul toracic

Poate evalua:

• tipul emfizemului;
• bronșiectaziile;
• severitatea bolii;
• bulele pulmonare.

Este important pentru intervențiile chirurgicale și screeningul cancerului pulmonar.

Testul de mers de 6 minute (6MWT)

Evaluează:

• toleranța la efort;
• capacitatea funcțională;
• prognosticul.

Distanța sub 350 de metri este asociată, de obicei, cu mortalitate crescută.

Care sunt alternativele de tratament pentru BPOC?

Tratamentul pacientului cu BPOC urmărește:

• reducerea simptomelor;
• prevenirea exacerbărilor;
• încetinirea progresiei;
• îmbunătățirea calității vieții.

Măsuri non-farmacologice

Renunțarea la fumat este cea mai importantă măsură terapeutică. Poate încetini semnificativ deteriorarea pulmonară. În acest sens, pot fi folosite:

• consilierea psihologică;
• terapia de substituție nicotinică;
• vareniclina;
• bupropionul.

Reabilitarea pulmonară a pacientului cu BPOC

Include:

• exerciții fizice;
• educație;
• suport psihologic.

Beneficiile sunt reducerea dispneei, creșterea toleranței la efort și reducerea riscului de spitalizare.

Oxigenoterapia

Indicată la pacienții cu hipoxemie severă. Administrarea peste 15 ore/zi îmbunătățește prognosticul pacientului.

Ventilația non-invazivă (BiPAP)

Este utilă în insuficiența respiratorie, hipercapnie și exacerbările severe ale bolii.

Nutriția

Pacienții cu IMC scăzut, pierdere de masă musculară și cașexie necesită suport nutrițional.

Vaccinarea

Toți pacienții cu BPOC ar trebui să primească:

• vaccin antigripal anual;
• vaccin pneumococic;
• vaccin COVID-19;
• vaccin RSV;
• vaccin Tdap conform recomandărilor.

Tratamentul medicamentos

Tratamentul medicamentos include următoarele, în funcție de caz:

Bronhodilatatoare cu acțiune de scurtă durată

Utilizate pentru ameliorarea rapidă a simptomelor:

• salbutamol;
• ipratropium.

Bronhodilatatoare cu acțiune de lungă durată

Reprezintă tratamentul de bază în BPOC stabil.

LABA

• salmeterol;
• formoterol;
• indacaterol.

LAMA

• tiotropium;
• umeclidinium;
• glicopironiu.

Combinația LABA + LAMA este preferată la majoritatea pacienților simptomatici.

Corticosteroizi inhalatori (ICS)

Nu se recomandă administrarea izolată. Se utilizează mai ales la:

• pacienți cu exacerbări frecvente;
• pacienți cu eozinofile crescute;
• pacienți cu suprapunere astm–BPOC.

Pot crește riscul de pneumonie.

Terapia triplă

Combinația ICS+LABA+LAMA este indicată la pacienții cu simptome persistente și exacerbări repetate.

Alte tratamente

• roflumilast: BPOC sever, bronșită cronică, exacerbări frecvente;
• azitromicina: poate reduce episoadele de exacerbare;
• teofilina: utilizare limitată din cauza reacțiilor adverse.

Tratamentul exacerbărilor acute

Poate include:

• bronhodilatatoare cu escaladarea tratamentului;
• corticosteroizi sistemici;
• antibiotice;
• oxigenoterapie controlată;
• BiPAP;
• ventilație mecanică în forme severe.

Tratament chirurgical și intervențional

Este indicat la pacienți selectați, cu emfizem sever:

• valve endobronșice;
• bulectomia;
• transplantul pulmonar.

Care sunt complicațiile și riscurile asociate cu BPOC?

BPOC poate duce la numeroase complicații și, de altfel, reprezintă o cauză importantă de morbiditate și mortalitate. Complicațiile frecvente includ:

• exacerbări repetate;
• insuficiență respiratorie;
• hipertensiune pulmonară;
• cord pulmonar cronic;
• pneumotorax;
• policitemie;
• pierdere musculară (miopatia BPOC);
• pneumonie;
• anxietate și depresie;
• tulburări de somn;
• cancer pulmonar.

Pacienții cu BPOC au risc crescut de spitalizare și mortalitate.

Semne de alarmă care impun consultul medical

Solicitați rapid evaluare medicală dacă apar:

• agravarea bruscă a dificultății de respirație;
• cianoză;
• confuzie;
• somnolență;
• febră mare;
• spută cu sânge;
• durere toracică;
• scăderea saturației de oxigen;
• imposibilitatea de a vorbi din cauza dispneei;
• edeme importante ale membrelor.

Sfaturi pentru prevenție

• renunțarea la fumat și evitarea fumatului pasiv;
• reducerea expunerii la poluanți, purtarea măștii în medii foarte poluate;
• purtarea echipamentului de protecție la locul de muncă;
• vaccinarea regulată;
• activitate fizică constantă;
• alimentație echilibrată;
• tratarea și gestionarea corectă a astmului;
• controalele medicale regulate (în special dacă fumați sau aveți o profesie cu risc);
• prezentarea la medic la apariția simptomelor respiratorii persistente și care se agravează.

Bibliografie:

• Anthony SN, Mbawalla HS, Kahabuka FK, Siziya S, Åstrøm AN. The effect of the modified basic package of oral care on adolescent dental caries status in Zambia; a cluster randomized trial. Front Oral Health. 2025 May 7;6:1542337. doi: 10.3389/froh.2025.1542337. PMID: 40400902; PMCID: PMC12092211. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12092211/
• Boers E, Barrett M, Su JG, Benjafield AV, Sinha S, Kaye L, Zar HJ, Vuong V, Tellez D, Gondalia R, Rice MB, Nunez CM, Wedzicha JA, Malhotra A. Global Burden of Chronic Obstructive Pulmonary Disease Through 2050. JAMA Netw Open. 2023 Dec 1;6(12):e2346598. doi: 10.1001/jamanetworkopen.2023.46598. PMID: 38060225; PMCID: PMC10704283. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10704283/
• Ho M, Weerakkody Y, Chronic obstructive pulmonary disease. Reference article, Radiopaedia.org (Accessed on 09 May 2026). https://doi.org/10.53347/rID-6452. Link: https://radiopaedia.org/articles/chronic-obstructive-pulmonary-disease-1
• Jones J, COPD (summary). Reference article, Radiopaedia.org (Accessed on 09 May 2026). https://doi.org/10.53347/rID-39654. Link: https://radiopaedia.org/articles/copd-summary
• Kanchustambham V, Brown BD. Chronic Obstructive Pulmonary Disease (COPD) [Updated 2026 Apr 15]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/books/NBK559281/
• Khan KS, Jawaid S, Memon UA, Perera T, Khan U, Farwa UE, Jindal U, Afzal MS, Razzaq W, Abdin ZU, Khawaja UA. Management of Chronic Obstructive Pulmonary Disease (COPD) Exacerbations in Hospitalized Patients From Admission to Discharge: A Comprehensive Review of Therapeutic Interventions. Cureus. 2023 Aug 18;15(8):e43694. doi: 10.7759/cureus.43694. PMID: 37724212; PMCID: PMC10505355. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10505355/
• Warren CP. The nature and causes of chronic obstructive pulmonary disease: a historical perspective. The Christie Lecture 2007, Chicago, USA. Can Respir J. 2009 Jan-Feb;16(1):13-20. doi: 10.1155/2009/540527. PMID: 19262908; PMCID: PMC2687842. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2687842/ 

Foto: shutterstock.com