Răul de mișcare: de ce apare, cum se tratează și cum se previne

Răul de mișcare, numit medical „kinetoză”, definește ansamblul simptomelor care apar atunci când creierul primește informații contradictorii despre mișcare de la ochi, urechea internă și receptorii din corp.

„Răul de mișcare apare frecvent în mașină, autocar, avion sau vapor, dar poate apărea și în timpul jocurilor video ori al folosii dispozitivelor de realitate virtuală. Manifestările tipice sunt greața, amețeala, transpirațiile reci și, în formele mai intense, vărsăturile”, explică dr. Iasmina Wadi.

Rezervă online şi ridică din cea mai apropiată farmacie Catena acadelele Bombovit de Călătorie. Un supliment alimentar realizat din ingrediente de origine vegetală, fără zahăr, sub formă de acadea. Contribuie la reducerea senzaţiei de disconfort (greaţă, ameţeală) şi a răului de mişcare sau de altitudine. Este recomandat atât copiilor, cât şi adulţilor. Conţine ghimbir şi mentă.

De ce apare răul de mișcare?

Principala explicație pentru răul de mișcare este „teoria conflictului senzorial”. Pentru menținerea echilibrului și orientarea corpului în spațiu, creierul integrează permanent informațiile provenite din trei sisteme:

• sistemul vestibular din urechea internă, care detectează accelerația și schimbarea poziției capului;
• sistemul vizual, care transmite informații despre mediul înconjurător;
• sistemul proprioceptiv, care informează creierul despre poziția și mișcarea corpului.

Răul de mișcare apare atunci când informațiile primite nu corespund între ele sau diferă de ceea ce creierul se așteaptă să perceapă.

„De exemplu, dacă citiți într-o mașină aflată în deplasare, ochii sunt concentrați asupra unei pagini aparent nemișcate, în timp ce urechea internă detectează accelerațiile, virajele și denivelările drumului. Creierul primește astfel semnale contradictorii. Impulsurile vestibulare ajung la nucleii vestibulari din trunchiul cerebral, unde sunt integrate cu informațiile vizuale și proprioceptive. Conflictul senzorial activează ulterior structuri implicate în răspunsurile vegetative și în apariția vărsăturilor”, ne explică dr. Iasmina Wadi.

Din acest motiv, simptomele asociate cu răul de mișcare nu se limitează la greață. Pot apărea:

• amețeală;
• paloare;
• transpirații reci;
• salivație crescută;
• senzație de căldură;
• disconfort abdominal;
• durere de cap;
• somnolență;
• oboseală;
• vărsături.

Mișcările repetate, mai ales cele laterale și verticale cu frecvență joasă, sunt factori declanșatori pentru răul de mișcare. Acest lucru explică apariția frecventă a kinetozei pe mare, în avion sau pe drumurile cu multe curbe.

Rezervă online şi ridică din cea mai apropiată farmacie Catena Rehidrafort. Supliment alimentar sub formă de comprimate efervescente, cu gust plăcut de portocală şi lămâie, pentru rehidratarea organismului în situaţii care favorizează pierderea masivă de lichide şi electroliţi). Formula conţine electroliţi, precum potasiu şi magneziu, completate de glucoză, pentru o absorbţie eficientă a apei la nivel intestinal.

Care sunt factorii care potențează răul de mișcare?

„Aproape orice persoană cu sistem vestibular funcțional se poate confrunta cu răul de mișcare dacă stimulul este suficient de puternic”, ne spune dr. Iasmina Wadi.

Susceptibilitatea diferă însă considerabil. Factorii care favorizează simptomele includ:

• vârsta: răul de mișcare devine frecvent în copilărie, susceptibilitatea fiind ridicată aproximativ între 6 și 12 ani; la adolescență și maturitate, sensibilitatea tinde să scadă;
• sexul: femeile prezintă, în medie, susceptibilitate mai mare decât bărbații de a se confrunta cu răul de mișcare;
• sarcina: modificările hormonale pot accentua sensibilitatea la mișcare;
• ciclul menstrual: fluctuațiile hormonale pot influența susceptibilitatea la unele femei;
• migrena: persoanele cu migrenă prezintă risc crescut de a se confrunta cu răul de mișcare;
• afecțiunile vestibulare: vertijul și unele boli ale urechii interne, inclusiv boala Ménière, se asociază cu susceptibilitate crescută la răul de mișcare;
• tipul mișcării: oscilațiile repetate, turbulențele, valurile și drumurile sinuoase favorizează simptomele;
• activitățile vizuale: cititul, folosirea telefonului sau privirea unui obiect apropiat în timpul deplasării accentuează conflictul dintre informațiile vizuale și vestibulare;
• lipsa vizibilității: călătoria într-o cabină fără vedere spre exterior poate agrava simptomele.

Persoanele vârstnice sunt, în general, mai puțin susceptibile decât copiii și adulții tineri.

Care sunt opțiunile de tratament pentru răul de mișcare?

Tratamentul pentru răul de mișcare include măsuri comportamentale și, atunci când acestea nu sunt suficiente, medicamente. Prevenția este de obicei mai eficientă decât tratarea simptomelor după ce greața și vărsăturile s-au instalat.

Măsurile comportamentale

Primele intervenții la persoana cu rău de mișcare urmăresc reducerea conflictului dintre informațiile primite de creier. Sunt utile mai ales în formele ușoare și moderate. Se recomandă să:

• priviți către un punct stabil sau către orizont;
• evitați cititul și utilizarea telefonului în timpul deplasării;
• stați cu fața către direcția de mers;
• alegeți, când este posibil, locurile în care mișcarea este percepută mai puțin;
• reduceți mișcările capului și mențineți-l sprijinit;
• adoptați o poziție confortabilă și stabilă;
• respirați lent și controlat;
• evitați nicotina;
• evitați, când este posibil, călătoriile în condiții de turbulență sau mare agitată;
• ascultați muzică relaxantă dacă aceasta vă ajută să controlați disconfortul.

„În mașină, locul din față și privirea fixată către drum sunt frecvent mai bine tolerate de către persoanele cu rău de mișcare. La bordul unei ambarcațiuni poate fi utilă poziționarea într-o zonă cu oscilații mai reduse și menținerea privirii asupra orizontului”, explică dr. Iasmina Wadi.

Obișnuirea progresivă cu stimulul, numită habituare, reprezintă una dintre cele mai eficiente strategii pe termen lung. Prin expuneri repetate, sistemul nervos învață să tolereze mai bine conflictul senzorial. La expunerea continuă, simptomele se pot diminua semnificativ în aproximativ 24–72 de ore, deși adaptarea diferă de la o persoană la alta.

Tratamentul medicamentos

Medicamentele care ameliorează răul de mișcare funcționează cel mai bine dacă sunt administrate înainte de călătorie sau la debutul simptomelor. Alegerea lor trebuie adaptată vârstei, bolilor asociate, sarcinii, tratamentelor concomitente și activităților care urmează să fie efectuate.

Printre medicamentele folosite pentru răul de mișcare se numără:

• scopolamina, medicament anticolinergic eficient în prevenirea kinetozei, disponibil în anumite țări sub formă de plasture transdermic;
• dimenhidrinatul, antihistaminic de primă generație utilizat frecvent pentru prevenirea și controlul simptomelor;
• meclizina, disponibilă în anumite țări și utilizată pentru prevenirea răului de mișcare;
• cinarizina, antihistaminic utilizat în unele țări europene pentru vertij și rău de mișcare;
• alte antihistaminice sedative, în funcție de recomandarea medicală și disponibilitatea locală.

Scopolamina poate produce uscăciunea gurii, vedere încețoșată, amețeală și somnolență și necesită precauție în anumite afecțiuni, precum glaucomul cu unghi închis sau problemele de retenție urinară.

Antihistaminicele de primă generație produc frecvent somnolență, reducerea atenției, uscăciunea gurii și tulburări de vedere. Din acest motiv, este important să cunoașteți modul în care reacționați la medicament înainte de a conduce vehicule sau de a efectua activități care necesită atenție.

Nici antiemetice precum ondansetronul sau metoclopramidul nu sunt considerate opțiuni eficiente pentru a preveni răul de mișcare propriu-zis, chiar dacă sunt utilizate pentru greață și vărsături de alte cauze.

În timpul sarcinii, alegerea medicamentului trebuie discutată cu medicul sau farmacistul. Nu este recomandată automedicația, chiar dacă anumite medicamente utilizate pentru greața din sarcină sunt folosite și pentru a ameliora răul de mișcare.

Care sunt remediile naturiste pentru răul de mișcare?

Unele metode nemedicamentoase pot diminua greața, însă eficacitatea diferă între persoane.

„Ghimbirul este cel mai cunoscut remediu studiat. Poate avea efect antiemetic și poate reduce greața la unele persoane, însă rezultatele studiilor privind răul de mișcare nu sunt neapărat uniforme. Poate fi consumat sub formă de ceai, alimente sau suplimente, bomboane, acadele”, ne explică dr. Iasmina Wadi.

Brățările de presopunctură aplică presiune asupra punctului P6 (Neiguan), aflat pe partea internă a încheieturii. Unele persoane raportează reducerea grețurilor, dar dovezile privind eficacitatea în răul de mișcare sunt limitate. Respirația lentă și controlată, aerul proaspăt și menținerea privirii asupra orizontului reprezintă alternative simple pentru a ține răul de mișcare sub control, chiar dacă acesta s-a instalat deja.

Cum se previne răul de mișcare?

Pentru a preveni răul de mișcare, se recomandă următoarele:

• alegeți locul potrivit în mijlocul de transport; stați cât mai aproape de zona cu mișcare redusă și, în mașină, preferați un loc orientat spre înainte;
• priviți către orizont sau către drum; un reper vizual stabil ajută la sincronizarea informațiilor vizuale cu cele vestibulare;
• cu citiți și limitați utilizarea telefonului sau tabletei în timpul deplasării;
• sprijiniți-vă capul și evitați să vă mișcați brusc sau prea des;
• asigurați-vă accesul la aer proaspăt și evitați spațiile foarte calde, închise sau cu mirosuri puternice;
• evitați mesele foarte consistente înaintea călătoriei; alegeți alimente ușoare și hidratați-vă cum trebuie;
• evitați alcoolul și nicotina înainte de a porni la drum, deoarece pot accentua simptomele.
• odihniți-vă înainte de călătorie, deoarece oboseala agravează răul de mișcare.

Dacă aveți frecvent simptome severe, discutați cu medicul sau farmacistul înaintea călătoriei despre o variantă preventivă adecvată. Medicamentele pentru răul de mișcare sunt în general mai eficiente administrate profilactic decât după instalarea vărsăturilor. Ghimbirul s-a dovedit a fi de foarte mare ajutor în a preveni apariția răului de mișcare.

Bibliografie:

• Golding JF. Motion Sickness. 2025 Apr 23. In: Halsey ES, Angelo KM, Barnett ED, et al., editors. CDC Yellow Book, 2026 edition: Health Information for International Travel [Internet]. Atlanta (GA): Centers for Disease Control and Prevention (US); 2025 Apr 23. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK620959/
• Koch A, Cascorbi I, Westhofen M, Dafotakis M, Klapa S, Kuhtz-Buschbeck JP. The Neurophysiology and Treatment of Motion Sickness. Dtsch Arztebl Int. 2018 Oct 12;115(41):687-696. doi: 10.3238/arztebl.2018.0687. PMID: 30406755; PMCID: PMC6241144. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6241144/
• Lackner JR. Motion sickness: more than nausea and vomiting. Exp Brain Res. 2014 Aug;232(8):2493-510. doi: 10.1007/s00221-014-4008-8. Epub 2014 Jun 25. PMID: 24961738; PMCID: PMC4112051. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4112051/
• Leung AK, Hon KL. Motion sickness: an overview. Drugs Context. 2019 Dec 13;8:2019-9-4. doi: 10.7573/dic.2019-9-4. PMID: 32158479; PMCID: PMC7048153. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7048153/
• Takov V, Tadi P. Motion Sickness. [Updated 2023 Jul 3]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK539706/ 

Foto: shutterstock.com