Încă de la începutul pandemiei, teoriile conspiraţiei despre COVID-19 s-au răspândit la fel de repede ca boala în sine. Astfel, pe reţelele sociale şi nu numai, s-au distribuit o mulţime de informaţii greşite despre coronovirus, vaccinare şi tratament. Din păcate, materialele care fac parte din această categorie au dus şi încă mai duc la pierderea multor vieţi omeneşti. Un grup de cercetători olandezi a publicat în Psychological Medicine un studiu prin intermediul căruia sunt evidenţiate pericolele care se ascund în spatele teoriilor conspiraţiei. Din cauza faptului că aceste convingeri pot afecta şi prezice comportamentul oamenilor, ele au potenţialul de a oferi o expunere suplimentară în faţa infecţiei.
Cercetătorii care au efectuat studiul arată că în ciuda faptului că o teorie a conspiraţiei este extrem de neplauzibilă conform logicii sau a dovezilor ştiinţifice, dacă ea îi pare reală unui receptor, aceasta are un impact real asupra atitudinilor, emoţiilor şi comportamentului.
Teoriile conspiraţiei pun în pericol sănătatea
“Pandemia de COVID-19 a generat multe teorii ale conspirației. Credinţa în acestea influenţează comportamentul oamenilor privind sănătatea. Un exemplu în acest sens este respectarea distanţării fizice.”, explică autorul studiului Jan-Willem van Prooijen, profesor de psihologie la VU Amsterdam.
De-a lungul timpului, au fost efectuate multe studii care urmăresc impactul teoriilor conspiraţiei asupra oamenilor. În contextul pandemiei, astfel de credinţe sunt legate de atitudini care ar putea compromite sănătatea publică prin nerespectarea măsurilor de restricţie şi a reducerii intenţiei de vaccinare.
10 mituri despre noul coronavirus
Pentru a explora această ipoteză, van Prooijen şi colegii săi au chestionat 5.745 de indivizi, un eşantion mare, reprezentativ la nivel național, pentru populația olandeză. La începutul pandemiei, în aprilie 2020, cohortei i s-au adresat o serie de întrebări care măsurau nivelul de credinţă în teoriile conspiraţiei legate de COVID-19, inclusiv dacă erau de părere că boala este o armă biologică creată de către oamenii de ştiinţă, un mijloc prin care să le fie anulate drepturile cetăţenilor sau o muşamalizare iminentă a prăbuşirii economiei globale.
După câteva luni, aceiaşi participanţi au fost chestionaţi din nou, de data aceasta pentru a spune dacă au fost testaţi vreodată pentru virus, dacă acel test a fost pozitiv sau negativ și dacă au încălcat vreodată restricţiile anti-COVID-19 impuse de autorităţi.
Credinţa în teoriile conspiraţiei prezicea încă de la început o probabilitate scăzută ca adepţii săi să nu accepte o testare rapidă sau RT-PCR. Centralizarea răspunsurilor nu a făcut decât să confirme bănuielile specialiştilor.
Cu toate acestea, analiza a arătat că, în eventualitatea unui test, participanţii la studiu care credeau în teoriile conspiraţiei ar fi fost mai predispuşi la avea un rezultat pozitiv decât cei care nu aveau astfel de convingeri.
Concluzia a fost emisă de către cercetători pe baza faptului că persoanele care cred în teoriile conspirației ar putea fi expuse unui risc mai mare de infecție din cauza convingerilor personale despre virus.
7 semne că aţi avut COVID-19 fără să vă dați seama
Credinţa în conspiraţii poate duce la pierderea locului de muncă
Au mai existat şi alte ipoteze cărora cercetătorii le-au găsit confirmarea. Spre exemplu, participanţii care cred în teoriile conspiraţiei au primit vizitatori acasă în timpul restricţiilor COVID-19 şi au frecventat petreceri, baruri şi locuri supraaglomerate.
Mai mult decât atât, aceşti indivizi au prezentat şanse mari să-şi piardă locurile de muncă și veniturile. Totadată, din datele culese rezultă că aceşti indivizi s-au confruntat cu respingerea socială din cauza convingerilor personale.
