Colita ulcerativă sau rectocolita ulcero-hemoragică este o afecțiune cronică a colonului, caracterizată prin inflamația învelișului intern al colonului (mucoasa) și apariția la acest nivel de mici pierderi de substanță sau ulcerații, cu producție de mucus și puroi. Aceste modificări determină durere abdominală și scaune frecvente.
Colita ulcerativă este rezultatul răspunsului anormal al sistemului imunitar, explică dr. Claudia Vasiliu, medic primar gastroenterologie, directorul medical al Spitalului Orășenesc Panciu.
În acest context, „la pacienții care au colită ulcerativă, sistemul imun confundă unele substanțe componente din alimentele sau din bacteriile de la nivelul intestinului cu corpi străini, declanșând un veritabil atac împotriva lor. Când se întâmplă acest lucru, celulele albe, «soldații» organismului nostru, sunt trimise în număr mare la nivelul mucoasei intestinale, unde vor produce inflamație cronică și ulcerații”.
Colita ulcerativă, manifestări
Colita ulcerativă se manifestă cu diaree cronică și senzație imperioasă de defecație, însoțite de dureri abdominale și prezența de sânge în scaun. Pacienții mai pot prezenta lipsa poftei de mâncare, scădere ponderala, astenie, fatigabilitate, iar la copii, retard de creștere. Boala evoluează cu exacerbări și perioade de remisiune, de absență a simptomatologiei.
„Remisiunile pot dura luni sau chiar ani. Simptomele depind de gradul de extensie a bolii. În cursul unui episod de exacerbare, unii pacienți pot prezenta simptome extradigestive, precum: articulații dureroase și tumefiate, limitarea mobilității (artrită și spondilită anchilozantă), ulcerații la nivelul mucoasei bucale, noduli și ulcerații dureroase la nivelul pielii, hepatită, tromboză venoasă profundă, anemie (hemolitică autoimună)”, subliniază dr. Claudia Vasiliu.
Colita ulcerativă, cauze multiple, dar încă necunoscute
Cauza bolii este incomplet elucidată, fiind implicați mai mulți factori: genele moștenite de la părinți, sistemul imun al pacientului, precum și factori de mediu (dieta inadecvată, agenți infecțioși). Substanțele străine din mediu (antigene) pot fi cauza directă a inflamației sau pot stimula sistemul de apărare al corpului spre a produce o inflamație continuă necontrolată. Odată ce sistemul imun al pacienților cu boală inflamatorie cronică (BII) este „pornit”, nu știe cum să se mai „oprească” la momentul potrivit. Totuși, „la majoritatea pacienților nu s-au identificat factori declanșatori specifici ai reactivarilor bolii. Se consideră că stresul este un factor declanșator potențial”, adaugă medicul.
Colita ulcerativă apare mai frecvent la nefumători și foști fumători și rar la cei operați de apendicită. Iar faptul că boală este mai des întâlnită în țările dezvoltate, cu un sistem sanitar bun, sugerează că reducerea expunerii la bacterii ar putea juca un rol.
Colita ulcerativă – diagnostic complex, complicații gave
Diagnosticul de colită ulcerativă se bazează pe istoricul medical, examenul fizic, testele paraclinice, endoscopice și imagistice. Diagnosticul diferențial trebuie să excludă în primul rând o diaree infecțioasă, dar și afecțiuni ca boala Crohn, cancerul rectocolonic, diverticulita, colita ischemică sau radică. Pacienții care au colită pot dezvoltă osteoporoză, din cauza medicației corticosteroide folosite pentru controlul bolii.
O altă posibilă complicație este colangita sclerozantă primitivă, afecțiune în care ductele biliare devin inflamate și suferă leziuni, manifestată prin prurit, icter și astenie.
”Pacienții cu colită au risc crescut de a dezvolta cancer de colon, risc care crește cu durata bolii, astfel încât este obligatorie evaluarea colonoscopica periodică după 10 ani de vechime a bolii. Complicații de temut sunt megacolonul toxic și perforația. Este important să înțelegem diferența dintre colita ulcerativă și boala Crohn. Aceasta din urmă poate afecta orice parte a tractului gastrointestinal si toate straturile peretelui intestinal, pe când colita ulcerativă este limitată la colon si afectează doar mucoasa colonică”, punctează dr. Claudia Vasiliu.
Deși nu există un tratament care să vindece colita ulcerativă, iar exacerbarile pot reapărea, opțiunile de tratament existente permit controlul bolii. Tratamentul pentru colită ulcerativă include modificarea dietei, tratament medicamentos și proceduri chirurgicale.
Colita ulcerativă. Sfatul medicului
Viața poate fi dificilă uneori, atunci când vă confruntați cu colita ulcerativă. Dr. Roxana Mateescu, medic specialist geriatrie și gerontologie, medicină estetică și anti-aging, oferă câteva sfaturi care vă pot ajuta să trăiți mai bine cu această afecțiune.
Mulți pacienți se întreabă dacă alimentația este cauza colitei ulcerative sau doar un factor care îi agravează simptomele. Cât de mult influențează, de fapt, dieta evoluția bolii?
Alimentația nu cauzează colita ulcerativă, însă poate fi îngreunată de aceasta. Spanacul se pare că înrăutățește simptomele și, astfel, ați fi tentați să renunțați la toate verdețurile. Diareea vă poate priva de nutrienți importanți și poate determina apariția colitei ulcerative. De aceea, este importantă adoptarea unor mese echilibrate. Evitați să amestecați toate tipurile de mâncăruri în farfurie.
Colita ulcerativă poate determina apariția anemiei?
Da. Și pentru a o combate, este necesar să consumați alimente bogate în fier și folati, precum spanac, stafide, gălbenușuri și anghinare.
Din experiența dumneavoastră, ce recomandări concrete îi ajută pe pacienți să țină mai ușor boala sub control, în viața de zi cu zi?
Există o serie de recomandări care ajută la diminuarea simptomelor.
Beți multe lichide. Smoothies și băuturile care înlocuiesc o masă pot reprezenta o opțiune atunci când nu puteți suporta alimentele solide. Acestea pot, de asemenea, să aducă nutrienți și calorii dacă aveți probleme în a vă menține o greutate normală. Fluidele, inclusiv apa, sunt foarte importante, deoarece colita ulcerativă crește șansele de deshidratare. Deshidratarea afectează abilitatea colonului de a absorbi apa și mineralele.
Căutați alternative ale lactatelor. Dacă lactatele vă înrăutățesc simptomele, atunci ați putea avea o intoleranță la lactoză. Încercați să consumați lactate sărace în lactoză, precum iaurtul și brânza solidă. Dacă este necesar să renunțați de tot la lactate, optați pentru lapte de migdale și brânză de soia. Asigurați-vă că vă suplimentați dieta cu vitamina D și calciu – bolile inflamatorii ale intestinelor pot duce la pierderea masei osoase.
Probioticele ar putea ajuta digestia. Aceste bacterii „bune” ușurează digestia și se găsesc în suplimente sau iaurt. Experții consideră că acestea sunt de folos în special dacă bacteriile „bune” din organism sunt înlăturate de către antibiotice sau diaree.
Evitați alimentele bogate în fibre. Cele mai greu de digerat includ nucile și semințele, grâul integral, unele fructe și legume. Unii experți consideră că evitarea acestora ar putea reduce disconfortul, însă nu și inflamația. Este recomandat să decojiți fructele și legumele pentru a mai reduce fibrele.
Mâncați porții mici pentru a reduce crampele, o problemă frecventă în colita ulcerativă. Încercați să împărțiți mesele în 5 sau 6 pe zi ori mâncați 3 mese mai mici plus 2 sau 3 gustări. Dându-i sistemului digestiv mai puțin de muncă, sunt reduse crampele, iar corpul poate asimila nutrienții mai ușor.
Identificați alimentele care vă dăunează. Dacă găsiți alimente suspecte, evitați-le, iar apoi adăugați din nou unul câte unul în fiecare săptămână pentru a vedea dacă vă simțiți diferit. Evitați consumul de condimente picante, alcool și cofeină, dar și alimentele procesate și bogate în grăsimi. Încercați rețete pregătite acasă, cu ingredientele tolerate.
Nu există un regim magic care să fie potrivit tuturor persoanelor care au colită ulcerativă, discutați cu medicul dumneavoastră sau cu un nutriționist.
Dincolo de alimentație, ce alte obiceiuri sau ajustări ale stilului de viață pot ajuta pacienții cu colită ulcerativă?
În timpul unei accentuări a colitei ulcerative, este posibil să vă simțiți prea slăbit și obosit pentru a face exerciții fizice. Însă este necesar să evitați sporturile prea solicitante, care vă pot agrava situația. În schimb, optați pentru plimbări ușoare sau yoga. Exercițiile fizice ajută atât la ameliorarea simptomelor, cât și la eliminarea stresului.
Somnul de calitate este, de asemenea, un factor important pentru persoanele care suferă de o afecțiune cronică, precum colita ulcerativă. Corpul are nevoie de odihnă și de regenerare pentru a face față acestei boli. Din acest motiv, este recomandat să dormiți 7-8 ore pe noapte.
Cât de des pot fi folosite medicamentele împotriva diareei și care sunt riscurile administrării lor frecvente?
Nu este recomandat să luați medicamente împotriva diareei în mod regulat, deoarece poate duce la o complicație mai severă, denumită megacolonul toxic. Însă acestea pot fi de ajutor în anumite momente, atunci când nu puteți ajunge la toaletă o oră-două.
Care este acel disconfort care îi surprinde cel mai des pe pacienții recent diagnosticați?
Persoanele care suferă de colită ulcerativă pot avea neplăcerea de a nu putea ajunge la toaletă în timp util. De aceea, este important să fiți mereu pregătiți pentru astfel de situații neplăcute. Asigurați-vă că aveți mereu șervețele uscate și umede, precum și un schimb de haine în mașină.
În plus, dacă mergeți în locuri nevizitate anterior, este de preferat ca primul lucru pe care îl faceți să fie identificarea toaletei. Locația exactă a acesteia vă scapă de stres într-un moment dificil.
În concluzie, este important ca pacienții diagnosticați cu colită ulcerativă să mențină o dietă sănătoasă și blândă, care să amelioreze simptomele și să permită înlocuirea nutrienților pierduți prin diaree și prin malabsorbția secundară inflamației (proteine, minerale, vitamine, grăsimi).
Tratamentul poate include și corecția deficitelor nutriționale prin administrarea de suplimente de vitamine și minerale (vitaminele D și B12, calciu, fier, ulei de pește).
Foto: shutterstock.com
