Ciroza hepatică este o boală cronică caracterizată prin distrugerea progresivă și ireversibilă, în special în stadiile avansate, a ficatului. „Practic, țesutul funcțional este înlocuit cu țesut fibros, iar funcția ficatului este compromisă”, ne explică dr. Iasmina Wadi.
Afecțiunea se manifestă de obicei prin oboseală accentuată, icter, acumulare de lichid în abdomen și numeroase complicații legate de funcția hepatică afectată.
Ce este ciroza hepatică și cum apare?
Ciroza hepatică este stadiul final al multor boli hepatice cronică, în care țesutul hepatic sănătos este înlocuit de țesut fibrotic (cicatrici) și noduli de regenerare. Acest proces duce la pierderea funcțiilor esențiale ale ficatului. Cândva, se credea că boala este una de stadiu terminal, nu are tratament, dar dacă este diagnosticată în stadii inițiale iar cauza de bază poate fi tratată, ficatul se poate regenera sau, cel puțin, progresia poate fi încetinită semnificativ.
„Ciroza apare ca în urma unor agresiuni repetate asupra ficatului, agresiuni care determină în cele din urmă inflamație cronică. În timp, organismul încearcă să repare leziunile, dar procesul acesta duce la formarea de țesut fibros, rigid”, ne explică dr. Iasmina Wadi. Pe măsură ce acest proces de fibrozare avansează, fluxul sanguin hepatic este afectat, apare hipertensiunea portală, iar funcțiile ficatului sunt progresiv compromise.
Care sunt stadiile cirozei hepatice?
Ciroza hepatică este clasificată în două mari stadii clinice:
- ciroza hepatică compensată (incipientă);
- ciroza hepatică decompensată (avansată).
În stadiul compensat pacientul poate să nu prezinte simptome evidente. În stadiul decompensat apar complicații severe, iar riscul de mortalitate crește semnificativ. Clasificarea se poate face și în funcție de prognosticul asociat:
Stadiul I (compensat, fără varice)
- fără simptome semnificative;
- nu există varice esofagiene;
- risc minim de mortalitate.
Stadiul II (compensat, cu varice)
- apar varice esofagiene sau gastrice;
- nu au existat sângerări;
- risc moderat de progresie.
Stadiul III (decompensat)
- apare ascita (lichid în abdomen);
- funcția hepatică este afectată semnificativ;
- pot apărea multiple complicații.
Stadiul IV (decompensat sever)
- hemoragii digestive prin ruperea varicelor;
- ascită persistentă;
- risc foarte mare de mortalitate.
Pe măsură ce boala avansează, mortalitatea anuală poate crește de la aproximativ 1% în stadiile incipiente la peste 60% în stadiile terminale.
Care sunt cauzele și factorii de risc pentru ciroza hepatică?
Ciroza hepatică este rezultatul evoluției unor boli cronice hepatice netratate sau incorect ținute sub control.
Cauze principale
- infecții virale: hepatita B, C, D;
- toxice: consum cronic de alcool, medicamente hepatotoxice;
- metabolice: steatohepatita non-alcoolică, hemocromatoza (exces de fier) sau boala Wilson (exces de cupru), deficitul de α1-antitripsină;
- autoimune: hepatita autoimună;
- cauze colestatice (afectarea căilor biliare): colangita biliară primară, colangita sclerozantă primară;
- cauze vasculare: sindromul Budd-Chiari, boala veno-ocluzivă hepatică, ciroza cardiacă;
- cauze necunoscute (ciroza hepatică criptogenică).
Factori de risc pentru ciroza hepatică
- consumul excesiv de alcool;
- obezitatea și sindromul metabolic;
- diabetul zaharat;
- infecțiile virale netratate;
- expunerea la toxine;
- administrarea prelungită de medicamente hepatotoxice (paracetamol, ibuprofen, aspirină și anumite antibiotice precum amoxiciclina, eritromicina), statine etc.
Cum se manifestă ciroza hepatică?
Manifestările depinde de stadiul bolii, după cum urmează:
Ciroza hepatică compensată
- adesea fără simptome;
- descoperire este adesea întâmplătoare la analize (de sânge, ecografie);
- pacientul poate prezenta ficat mărit sau splină mărită;
- pot fi observate creșteri ușoare ale enzimelor hepatice (TGO, TGP).
Ciroza hepatică decompensată
În acest caz, simptomele sunt variate și pot implica mai multe organe și sisteme de organe, cum ar fi:
- manifestări digestive: ascită (lichid în abdomen), ficat și splină mărite, varice esofagiene și risc crescut de hemoragie severă, vene abdominale vizibile („semnul palmierului”), în jurul buricului;
- manifestări hematologice: anemie, trombocitopenie, tulburări de coagulare;
- manifestări renale: sindrom hepatorenal, retenție de apă și sodiu;
- manifestări pulmonare: dificultăți de respirație, oxigenare scăzută;
- manifestări cutanate: icter (colorație în galben a pielii și albului ochilor), eritem palmar, iar un semn important îl reprezintă apariția venelor tip „pânză de păianjen”;
- manifestări endocrine: ginecomastie (creșterea sânilor) la bărbați, tulburările menstruale la femei, scăderea libidoului, infertilitate;
- manifestări neurologice: encefalopatie hepatică (confuzie, somnolență), asterixis.
„Alte semne sunt respirația cu miros specific, ușor dulceag, cu tentă de fecale, ouă stricate, așa-numitul «fetor hepaticus». Pacientul mai poate prezenta și crampe musculare și scădere marcată în greutate”, mai adaugă dr. Iasmina Wadi.
Cum se stabilește diagnosticul de ciroză hepatică?
Diagnosticul este pus pe seama rezultatelor analizelor de laborator și investigațiilor imagistice. În unele cazuri este necesară și biopsia hepatică.
Analize de sânge pentru ciroza hepatică
- creșterea enzimelor hepatice (TGO > TGP);
- bilirubină crescută;
- albumină scăzută;
- timp de protrombină prelungit;
- anemie, leucopenie, trombocitopenie.
Investigații specifice
- teste pentru hepatite virale;
- anticorpi autoimuni;
- evaluarea fierului, cuprului și altor markeri metabolici.
Investigații imagistice
- ecografie abdominală (este investigația de primă linie);
- CT sau RMN după caz;
- elastografie hepatică (FibroScan), care măsoară rigiditatea ficatului;
- endoscopia digestivă este eficientă pentru detectarea varicelor esofagiene.
Biopsia hepatică
- este standardul de aur în diagnostic;
- confirmă gradul de fibrozare și inflamație;
- de asemenea, ajută la identificarea cazurilor de cancer asociat, întrucât ciroza hepatică este un factor important de risc pentru cancerul hepatic.
Cum se tratează ciroza hepatică?
„Ciroza nu poate fi complet reversibilă în stadiile avansate, dar progresia poate fi încetinită. De importanță vitală este ca pacientul să respecte indicațiile medicului în acest sens. Mulți pacienți cu ciroză suferă, din păcate, și de alcoolism cronic. Atât timp cât nu vor renunța la alcool, riscul de evoluție accelerată a bolii este mult mai mare”, ne explică dr. Iasmina Wadi.
Măsuri generale
- evitarea completă a alcoolului;
- dietă echilibrată, aport adecvat de calorii;
- controlul greutății și scăderea în greutate dacă este necesar;
- vaccinare pentru hepatite;
- monitorizare periodică.
Tratamentul specific cauzei
- antivirale (hepatite virale);
- corticosteroizi și imunosupresoare (boli autoimune);
- tratamente pentru boli metabolice;
- medicamente pentru reducerea hipertensiunii portale.
Tratamentul complicațiilor
- diuretice pentru ascită;
- beta-blocante pentru varice;
- antibiotice pentru infecții;
- tratamentul encefalopatiei.
Transplantul hepatic
- singura opțiune curativă în stadiile terminale ale bolii (ciroza hepatică decompensată care nu răspunde la tratament medical);
- rata de supraviețuire la 1 și 5 ani după transplant este de 85%, respectiv 72%;
- totuși, chiar și după transplant există risc de recurență a bolii hepatice de bază;
- de asemenea, necesitatea tratamentului cronic cu imunosupresoare este o cauză importantă de morbiditate la pacienții care au trecut printr-un transplant hepatic.
Care sunt complicațiile și riscurile asociate cu ciroza hepatică?
Ciroza hepatică poate duce la complicații grave:
- hipertensiune portală;
- ascită și edeme;
- icter;
- splenomegalie;
- infecții severe;
- hemoragii digestive;
- encefalopatie hepatică;
- sindrom hepatorenal;
- cancer hepatic.
Sfaturi pentru a preveni ciroza hepatică
- evitarea consumului excesiv de alcool;
- tratarea alcoolismului cronic;
- vaccinarea împotriva hepatitei;
- tratarea în timp util a hepatitelor virale;
- menținerea unei greutăți normale prin adoptarea unei diete echilibrate și prin practicarea de activitate fizică;
- evitarea automedicației, administrării nejustificate de paracetamol, aspirină, ibuprofen;
- controlul medical periodic, chiar și în lipsa unor simptome, mai ales dacă există factori de risc.
Sfaturi pentru pacientul cu ciroză hepatică
- respectarea tratamentului prescris de către medic și a indicațiilor acestuia;
- evitarea completă a alcoolului;
- limitarea aportului de sare și de proteine;
- monitorizarea greutății și, dacă este necesar, pierderea unui anumit număr de kilograme;
- controlul medical periodic;
- anunțarea medicului cu privire la apariția oricărui nou simptom;
- vaccinarea împotriva virusurilor hepatitice B și C;
- evitarea antiinflamatoarelor nesteroidiene, aspirinei;
- evitarea efortului fizic intens;
- adoptarea unei diete sănătoase, bogate în legume, antioxidanți naturali.
Întrebări frecvente privitoare la ciroza hepatică
Dacă aveți întrebări, nu ezitați să le adresați medicului dumneavoastră!
Cât trăiești cu ciroza hepatică?
„Speranța de viață a pacientului cu ciroză hepatică depinde de momentul diagnosticului. Totuși, nu există o regulă generală. Pacienții cu ciroză compensată pot trăi peste 10–12 ani, în timp ce în stadiile decompensate speranța medie de viață este de aproximativ 1–2 ani din momentul în care se pune diagnosticul. Rata de supraviețuire la 5 ani este în jur de 50%, dar, iarăși, depinde foarte mult de pacient și de cât de dispus este să respecte indicațiile medicului”, ne explică dr. Iasmina Wadi.
Ciroza hepatică se vindecă?
În stadiile avansate, ciroza hepatică este ireversibilă. Totuși:
- în fazele incipiente, fibrozarea poate regresa;
- eliminarea cauzei poate duce la „recompensare”;
- transplantul hepatic reprezintă singura opțiune curativă completă în ciroza hepatică:
Dr. Carmen Oproiu, medic primar gastroenterolog, ne spune următoarele:
„Un studiu efectuat recent în Europa și SUA a demonstrat reversibilitatea cirozei hepatice la pacienții tratați timp de 48 de săptămâni cu Peg Interferon și ribavirin. Un rol foarte important în reușita tratamentului îl au și stadiul fibrozei, răspunsul viral susținut, vârsta sub 40 de ani, index de masă corporală sub 27 kg/m2, activitate minimală sau absentă la începutul tratamentului, încărcare virală sub 3,5 milioane copii/mm.”
Ciroza hepatică poate evolua spre cancer hepatic?
Da, ciroza hepatică este un factor major de risc pentru cancer hepatic (carcinom hepatocelular). Aproximativ 70–90% dintre cazurile de cancer hepatic apar la pacienți cu ciroză hepatică, motiv pentru care monitorizarea periodică este o parte importantă a gestionării acestei boli.
Ciroza hepatică se transmite?
Nu, ciroza hepatică ca atare nu este o boală contagioasă. În schimb, anumite cauze ale acesteia, cum ar fi hepatitele B, C și D, sunt contagioase.
Bibliografie:
- Tapper EB, Parikh ND. Diagnosis and Management of Cirrhosis and Its Complications: A Review. JAMA. 2023 May 9;329(18):1589-1602. doi: 10.1001/jama.2023.5997. PMID: 37159031; PMCID: PMC10843851. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10843851/
- Dong Z, Wang Y, Jin W. Liver cirrhosis: molecular mechanisms and therapeutic interventions. MedComm (2020). 2024 Sep 17;5(10):e721. doi: 10.1002/mco2.721. PMID: 39290252; PMCID: PMC11406049. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11406049/
- Gaillard F, Silverstone L, Zhou E, et al. Cirrhosis. Reference article, Radiopaedia.org (Accessed on 14 Apr 2026). Link: https://radiopaedia.org/articles/cirrhosis
- Pinter M, Trauner M, Peck-Radosavljevic M, Sieghart W. Cancer and liver cirrhosis: implications on prognosis and management. ESMO Open. 2016 Mar 17;1(2):e000042. doi: 10.1136/esmoopen-2016-000042. PMID: 27843598; PMCID: PMC5070280. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5070280/
- Schuppan D, Afdhal NH. Liver cirrhosis. Lancet. 2008 Mar 8;371(9615):838-51. doi: 10.1016/S0140-6736(08)60383-9. PMID: 18328931; PMCID: PMC2271178. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2271178/
- Sharma B, John S. Hepatic Cirrhosis. [Updated 2022 Oct 31]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK482419/
- Sharma A, Nagalli S. Chronic Liver Disease. [Updated 2023 Jul 3]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK554597/
Foto: shutterstock.com
