Boala de reflux gastroesofagian este o afectiune digestiva care afecteaza sfincterul esofagian inferior, inelul muschiului dintre esofag si stomac. Multe persoane, inclusiv femeile gravide, sufera de arsuri sau de indigestie acida cauzata de boala de reflux gastroesofagian.
In cele mai multe cazuri, arsurile esofagiene pot fi ameliorate de dieta si schimbari in modul de viata. Unele persoane insa necesita un tratament medicamentos sau interventie chirurgicala. Intr-o digestie normala, sfincterul esofagian inferior se deschide si permite alimentelor sa treaca in stomac, apoi se inchide pentru a preveni intoarcerea acestora si a sucului gastric in esofag. Refluxul gastroesofagian apare atunci cand acest sfincter este slabit sau nu se relaxeaza in mod corespunzator, permitand continutului stomacului intoarcerea in esofag.
Refluxul gastroesofagian inseamna, de fapt, intoarcerea continutului stomacului inapoi in esofag. Severitatea acestei afectiuni depinde de disfunctia sfincterului esofagian inferior, de tipul si cantitatea de fluide aduse din stomac, precum si de efectul neutralizator al salivei.
Simptome specifice ale bolii de reflux gastroesofagian
Arsurile esofagiene, numite si indigestie acida, reprezinta cel mai frecvent simptom al bolii de reflux gastroesofagian. De obicei, se simte ca o arsura in piept, ce poate ajunge inclusiv pana la nivelul gatului. Multe persoane afirma ca este o senzatie de intoarcere a alimentelor in cavitatea bucala, lasand un gust amar sau acid.Arsura, presiunea sau durerea pot dura pana la doua ore si se amplifica dupa masa, in special daca persoana se intinde sau se apleaca.
Multi amelioreaza aceste simptome stand in picioare sau luand un medicament antiacid ce curata acidul din esofag.Durerea din piept poate fi confundata cu durerea de inima sau cu un atac de cord, insa exista cateva diferente. Exercitiile fizice pot agrava durerea de inima, iar odihna o amelioreaza. Durerea din boala de reflux gastroesofagian nu este influentata de activitatea fizica.
Metode de tratament
- Medicii recomanda schimbari ale stilului de viata si ale dietei in cazul majoritatii persoanelor care necesita tratament pentru boala de reflux gastroesofagian. Totodata,recomanda evitarea alimentelor si a bauturilor ce pot duce la slabirea sfincterului esofagian inferior. Acestea includ: ciocolata, condimentele picante, grasimile, prajelile, cafeaua si bauturile alcoolice. De asemenea, trebuie evitate si alimentele ce irita mucoasa esofagiana, precum citricele si sucurile facute din acestea, rosiile si preparatele din rosii si piperul.
- Simptomele pot fi controlate si prin scaderea portiilor de mancare consumate. Daca mancati cu 2-3 ore inainte de culcare, ii permiteti stomacului sa se goleasca putin cate putin si sa scada secretia de acid gastric. In plus, obezitatea si fumatul inrautatesc simptomele, iar pierderea in greutate si renuntarea la fumat, in aceste cazuri, duc la ameliorarea simptomelor.
- Medicii pot recomanda, impreuna cu schimbari ale stilului de viata, si medicamente. Antiacidele neutralizeaza acidul din esofag si stomac, ameliorand simptomele. Folosirea acestora pe termen lung poate duce la efecte adverse, precum diaree, alterarea metabolismului calciului (o schimbare a modului in care organismul foloseste calciul) si cresterea magneziului. O cantitate prea mare de magneziu poate duce la complicatii in cazul persoanelor cu boli de rinichi. Administrarea acestora mai mult de doua saptamani se face doar la indicatia unui medic.
- Pentru refluxul si arsurile cronice, medicul va poate recomanda medicamente ce reduc acidul din stomac, precum blocantele receptorilor H2 (cimetidina, famotidina si ranitidina), ce inhiba secretia acida din stomac. Alte tipuri de medicamente recomandate sunt inhibitorii de pompa de protoni (inhiba o proteina necesara secretiei acidului gastric).
- Ulcer esofagian;
- Esofag Barrett (tesutul de la baza esofagului, tubul muscular, ce conecteaza cavitatea bucala cu stomacul, este inlocuit de un tesut similar celui de la baza intestinului);
- Stenoza esofagiana;
- Anemie feripriva cronica;
- Hemoragie digestiva superioara.
Poate determina complicatii grave
Dr. Roxana Mateescu
Medic rezident geriatrie si gerontologie
