Anxietatea apare în momentul în care o persoană se teme că ceva rău s-ar putea întâmpla, legat de o situaţie sau de o persoană anume. Anxietatea este în strânsă legătură cu stresul şi se manifestă prin frică şi îngrijorare, dar implică şi simptome fizice, precum tensiunea musculară.
Anxietatea este diferită de atacul de panică, simptom al tulburării de panică. De obicei, anxietatea are legătură cu un eveniment specific, deşi nu întotdeauna există un motiv de îngrijorare. Pe de altă parte, atacul de panică poate apărea fără un factor declanşator, iar simptomele sunt mult mai severe în comparaţie cu atacul de anxietate.
Atacul de anxietate versus atacul de panică: care sunt diferenţele?
Atacul de anxietate:
- Are un factor declanşator specific, precum un examen, o problemă la locul de muncă, o problemă de sănătate sau în relaţia de cuplu
- Nu este o afecţiune diagnosticabilă
- E mai puţin severă decât un atac de panică
- De cele mai multe ori se dezvoltă gradual atunci când persoana este anxioasă
- Implică anumite simptome fizice, precum creşterea bătăilor inimii sau senzaţia de „nod în stomac”
Atacul de panică:
- Nu are un factor declanşator specific
- Poate fi un simptom al tulburării de panică, fiind o afecţiune diagnosticabilă
- Are simptome severe
- Poate apărea indiferent dacă sunteţi calm sau anxios
- Include simptome fizice şi sentimente de teroare atât de puternice, încât puteţi pierde total controlul
- De obicei apare brusc şi neaşteptat şi durează de la câteva minute până la o oră, deşi consecinţele mai pot fi resimţite după ce acesta s-a încheiat
Care sunt simptomele?
Atât anxietatea, cât şi panica pot implica creşterea bătăilor inimii, sentimentul de frică, ameţeala, durerea în piept, dificultatea de a respira şi gândurile iraţionale. Însă, în cazul atacului de panică, aceste simptome sunt mult mai severe. În timpul unui atac de panică puteţi avea sentimentul că sunteţi pe punctul de a deceda.
Atacul de anxietate versus atacul de panică: momentul apariţiei
Anxietatea poate fi un răspuns la o anumită frică sau îngrijorare. Tinde să apară gradual şi poate fi uşoară, moderată sau severă. De asemenea, puteţi simţi că dacă această problemă se rezolvă, totul va fi bine.
Pe de altă parte, atacul de panică poate apărea fără vreo atenţionare şi nu există metode prin care poate fi prevenit. Poate apărea în orice moment, chiar şi în somn. De cele mai multe ori, nu există o anumită cauză, iar nivelul de frică este proporţional cu factorul declansator.
Invatati sa controlati stresul! Trucuri simple
Atacul de anxietate versus atacul de panică: care este durata
De multe ori, anxietatea este în strânsă legătură cu o anumită situaţie şi tinde să se acumuleze şi acest sentiment să se prelungească. Un atac de panică, însă, apare brusc, iar simptomele sunt foarte intense şi pot dispărea chiar şi după 30 de minute, deşi efectele pot avea o durată mai lungă. Unele persoane care suferă de anxietate pot, de asemenea, experimenta şi un atac de panică.
O persoană care suferă de tulburare de panică poate avea anxietate legată de faptul că există posibilitatea de a suferi un atac de panică. Frica de a avea un atac de panică poate afecta comportamentul şi viaţa unei persoane.
Complicaţii
Răspunsul organismului la stres şi anxietate presupune încercarea de a ţine sub control situaţiile dificile apărute brusc. Adrenalina este hormonul implicat în acest răspuns. O eliberare bruscă a acesteia pregăteşte organismul în faţa unui pericol, atât fizic, cât şi psihic.
În condiţii normale, nivelul adrenalinei se normalizează odată ce dispare frica. Oricum, dacă anxietatea continuă şi nivelul de adrenalină rămâne crescut, pot apărea anumite probleme. Stresul şi anxietatea care persistă pot duce la apariţia unor afecţiuni precum depresia sau tulburarea anxioasă. Pe viitor, se pot dezvolta şi probleme legate de sistemul imunitar, digestie, somn sau de organele reproductive, crescând predispoziţia la infecţii, boli de inimă, hipertensiune arterială şi diabet.
