Durerea articulară, denumită și artralgie, este unul dintre cele mai frecvente motive pentru care persoanele se prezintă la medic. Multe afecțiuni musculoscheletice, în special, dar și sistemice, se prezintă cu articulații dureroase. Articulațiile sunt structuri complexe alcătuite din cartilaje, oase, ligamente, tendoane, mușchi și lichid sinovial. Prin urmare, orice leziune și disfuncție la nivelul uneia dintre aceste componente poate duce, într-o măsură mai mare sau mai mică, și la articulații dureroase. În cele din urmă inflamația, cu eliberarea de mediatori proinflamatori (de exemplu, prostaglandine și citokine) sensibilizează terminațiile nervoase, ducând la durere.
Articulații dureroase, cauze și factori de risc
Există foarte multe cauze și probleme medicale care pot duce la articulații dureroase. Așa cum deja s-a menționat, inflamația – mecanismul principal în multe afecțiuni (artrită reumatoidă sau gută), determină eliberarea de mediatori care susțin inflamația articulară și provoacă durere. În alte cazuri, persoanele se confruntă cu articulații dureroase din cauza uzurii cartilajului articular (cazul osteoartitei), în care degradarea progresivă a cartilajului expune suprafețele osoase care formează articulația la frecare, generând durerea mecanică. Creșterea presiunii intraarticulare, în cazul infecțiilor și acumulărilor de lichid (efuziuni articulare), duce la articulații dureroase.
Structurile care pot fi afectate în cadrul unei articulații sunt următoarele:
- Cartilajul articular, ca urmare a pierderii elasticității și degradării acestuia (uzual pe fondul înaintării în vârstă), contribuie la articulații dureroase prin frecarea anormală a oaselor;
- Inflamația membranei sinoviale (sinovită), în special în contextul artritelor, ceea ce va duce la dureri articulare;
- Suprasolicitarea sau lezarea ligamentelor și tendoanelor, ceea ce duce la durere și instabilitate articulară;
- Osul subcontral deteriorat poate deveni sclerozat și dureros, mai ales în caz de osteoartrită avansată.
În acest context, cauzele principale care duc la dureri articulare sunt următoarele:
Artrita reumatoidă
Este o afecțiune autoimună caracterizată prin inflamația cronică a articulațiilor, în special celor mici (mâini, încheieturi) și deteriorarea progresivă a structurii acestora. Persoanele care suferă de artrită reumatoidă se confruntă cu articulații dureroase în mod constant, de obicei cu afectare limitată (în stadii inițiale), dar progresiv se ajunge la afectare articulară extinsă. Artrita de acest tip reprezintă cea mai frecventă cauză pentru articulații dureroase.
Osteoartrita
Este o afecțiune degenerativă care apare în general ca urmare a modificărilor asociate înaintării în vârstă. Se asociază cu uzura constantă a cartilajului articular. În mod obișnuit, persoanele cu osteoartrită prezintă articulații dureroase la nivelul genunchilor, șoldului (articulațiilor mari).
Guta
Guta este cauzată de acumularea de cristale de acid uric la nivelul articulațiilor, ducând deseori la episoade acute de durere intensă și inflamație, frecvent la nivelul degetului mare de la picior (haluce sau hallux). Totuși, persoanele cu gută pot prezenta și alte articulații dureroase. O altă formă care poate duce la dureri articulare severe o reprezintă pseudoguta.
Artrita psoriazică
Apare deseori la persoanele cu psoriazis subiacent și se caracterizează prin inflamația entezelor (punctele de inserție a tendoanelor) și articulațiilor. Persoanele cu artrită psoriazică prezintă de obicei articulații dureroase bilaterale, simetrice.
Bolile infecțioase
Există anumite infecții care, printre altele, pot provoca și articulații dureroase. În principal, este vorba despre infecții bacteriene (artrită septică) și virale (Parvovirusul B19, virusul hepatic B, HIV). Deși inflamația articulară nu este neapărat specifică infecției, poate să apară în contextul clinic al acesteia. Câteva boli infecțioase care duc și la articulații dureroase boala Lyme, febra reumatică, meningita, gonoreea, endocardita infecțioasă.
Alte posibile cauze pentru articulații dureroase
Deși artralgia este secundară în special cauzelor prezentate mai sus, poate apărea și în contextul altor afecțiuni cum ar fi:
- Boala reumatică precoce: boala inflamatorie intestinală asociată cu artrita, lupus eritematos sistemic, artrită reactivă, polimialgia reumatică;
- Miozita inflamatorie, spondiloartropatiile (spondilita anchilozantă), sindromul Sjögren sau scleroza sistemică, vasculita sistemică, sarcoidoza.
Factorii care cresc riscul ca o persoană să se confrunte cu dureri articulare includ:
- vârsta înaintată, întrucât riscul de osteoartrită crește odată cu înaintarea în vârstă;
- greutatea corporală crescută (supraponderabilitate, obezitate), întrucât se exercită presiune suplimentară asupra articulațiilor portante, cum ar fi genunchii, gleznele;
- traumatismele și leziunile articulare;
- predispoziția genetică, dat fiind faptul că artrita reumatoidă și alte boli autoimune prezintă, de asemenea, și o componentă ereditară;
- stilul de viață (practicarea anumitor sporturi, ridicarea de greutăți, suprasolicitare, tensiune articulară excesivă);
- sexul feminin, observându-se că femeile sunt mult mai predispuse să se confrunte cu durere articulară și articulații dureroase;
- dezechilibre metabolice: diabet, hiperuricemie, rahitism.
Diagnosticul cauzei de bază este pus de către medicul ortoped sau reumatolog, prin consultație și investigații specifice.
Alternative de tratament pentru articulații dureroase
Există multe alternative de tratament pentru articulații dureroase, dar eficiența acestora depinde de foarte multe variabile – cauze durerii, severitatea, starea generală de sănătate și altele.
Tratament farmacologic
Există diferite medicamente pentru articulații dureroase, inclusiv:
- analgezice precum acetaminofen (paracetamol), pentru dureri ușoare spre moderate;
- antiinflamatoare nesteroidiene, ibuprofen, naproxen sau diclofenac, de obicei administrate sub formă de geluri, unguente;
- corticosteroizi, administrați oral sau prin injecții intraarticulare, mai ales în cazurile severe de artrită reumatoidă sau gută acută;
- medicamente antireumatice modificatoare ale bolii (DMARDs), foarte eficiente în cazurile de articulații dureroase asociate cu artrita reumatoidă. Metotrexatul sau sulfasalazina ajută la controlul procesului inflamator și previne deteriorarea articulară progresivă.
- terapia biologică, cu inhibitori ai factorului de necroză tumorală, cum ar fi infliximabul și etanerceptul, eficienți în caz de articulații dureroase asociate cu boli inflamatorii cronice;
- colchicina, eficientă în gestionarea episoadelor acute de atac din gută.
Kinetoterapia și fizioterapia
- Exercițiile controlate îmbunătățesc mobilitatea, întăresc musculatura din jurul articulației, reduc stresul mecanic. De exemplu, exercițiile în apă sunt foarte eficiente pentru persoanele cu articulații dureroase și osteoartrită.
- Fizioterapie (ultrasunete, electroterapie, terapia cu unde de șoc).
- Orteze și dispozitive ortopedice (genunchiere, talonete).
Intervenții minimum invazive
- Injecțiile intraarticulare cu acid hialuronic ar putea fi foarte benefice pentru persoanele care se confruntă cu articulații dureroase.
- Artroscopia este utilizată pentru a diagnostica și trata leziunile intraarticulare care pot duce la articulații dureroase, cum ar fi ruptura meniscului sau corpuri libere intraarticulare.
Chirurgia ortopedică
Este rezervată cazurilor avansate care nu răspund la alte alternative de tratament. Alternativele includ:
- Artroplastia, adică înlocuirea completă a articulației (proteză de genunchi sau șold).
- Osteotomia, adică reajustarea alinierii oaselor pentru a reduce stresul mecanic de la nivelul articulației deteriorate.
Intervenții complementare și modificări ale stilului de viață
În cazul în care o persoană se confruntă cu articulații dureroase, se mai recomandă și:
- adoptarea așa-zisei „diete antiinflamatoare”: alimente bogate în omega-3, consumul zilnic de fructe și legume, limitarea consumului de alimente procesate și zahăr;
- suplimentarea zilnică cu glucozamină, condroitină, tumeric, cu asigurarea unui aport zilnic adecvat de vitamina D, calciu;
- controlul greutății;
- practicarea regulată de activități fizice de intensitate moderată (mers pe jos, înot, stretching, yoga, mers alert).
Inovații și tratamente moderne
De asemenea, există și alternative terapeutice relativ moderne și promițătoare în gestionarea și tratarea afecțiunilor care duc la artralgie. Acestea includ:
- Terapia cu celule stem mezenchimale pentru regenerarea cartilajului articular. Deși terapia cu celule stem este promițătoare, încă se află în curs de cercetare și consolidare protocolară;
- Injecțiile cu plasmă bogată în trombocite (PRP), care susțin regenerarea țesutului deteriorat și reduc inflamația asociată;
- Dezvoltarea medicamentelor cu eliberare controlată care țintesc specific structura articulară afectată (nanotehnologia) ar putea revoluționa tratamentelor durerilor articulare.
Foto: shutterstock.com
