Vă treziți obosit chiar și după șapte sau opt ore de somn? Aveți dureri de cap dimineața sau partenerul vă spune că sforăiți puternic și că, uneori, pare că vă opriți din respirat? Aceste manifestări pot indica apneea în somn, o afecțiune frecventă, dar adesea nediagnosticată.
„Apneea în somn reprezintă o scădere sau oprire a respirației în timpul somnului care determină o diminuare a cantității de oxigen inspirate și, în același timp, treziri repetate. Aceste manifestări sunt responsabile de fragmentarea somnului, care devine astfel neodihnitor”, explică dr. Dragoș Bumbăcea, medic primar pneumologie.
Ce este apneea în somn
Apneea în somn este o tulburare respiratorie caracterizată prin opriri repetate ale respirației în timpul somnului. Aceste pauze respiratorii durează, de regulă, cel puțin 10 secunde și se pot repeta de zeci sau chiar sute de ori într-o singură noapte.
În timpul unui episod de apnee, fluxul normal de aer către plămâni este redus sau se oprește complet. Ca urmare, nivelul oxigenului din sânge scade, iar creierul declanșează microtreziri care permit reluarea respirației. De cele mai multe ori, pacientul nu este conștient de aceste episoade, însă organismul resimte efectele lor.
Există trei forme principale de apnee în somn:
- apneea obstructivă în somn;
- apneea centrală în somn;
- apneea mixtă sau complexă, care combină caracteristici ale primelor două tipuri.
Apneea obstructivă în somn: cauze și manifestări
Apneea obstructivă în somn este cea mai frecventă formă a acestei afecțiuni. Ea apare atunci când fluxul de aer este blocat temporar la nivelul căilor respiratorii superioare, cel mai adesea în zona faringelui.
„Apneea obstructivă în somn este determinată de obstrucția temporară a fluxului de aer, de obicei la nivelul faringelui. Pacientul «luptă» pentru a respira, ceea ce determină trezirea și fragmentarea somnului”, explică dr. Dragoș Bumbăcea.
În timpul acestor episoade, persoana continuă să facă efort pentru a respira, însă aerul nu mai poate circula normal către plămâni. Organismul reacționează prin microtreziri repetate care permit reluarea respirației, însă aceste episoade fragmentează somnul și îl împiedică să fie odihnitor.
Ce cauzează apneea obstructivă în somn
Mai mulți factori pot favoriza apariția obstrucției căilor respiratorii în timpul somnului. Potrivit dr. Bumbăcea, obezitatea, hipotiroidismul și afecțiunile rinosinusale cronice se numără printre condițiile care favorizează apariția apneei obstructive în somn.
De asemenea, riscul poate fi crescut de:
- amigdale mărite;
- deviația de sept;
- polipi nazali;
- anumite particularități anatomice ale maxilarului sau limbii;
- consumul de alcool înainte de culcare;
- administrarea unor medicamente sedative.
Cum se manifestă apneea obstructivă în somn
Manifestările depind de severitatea bolii, care este influențată de numărul episoadelor de apnee care apar în fiecare oră de somn și de durata acestora.
Simptomele pot apărea atât în timpul nopții, cât și pe parcursul zilei.
Manifestări în timpul somnului
- sforăit puternic și persistent;
- opriri repetate ale respirației;
- treziri frecvente;
- senzația de sufocare;
- somn agitat;
- episoade de panică la trezire.
„Partenerul sau partenera pacientului poate observa episoadele de oprire a respirației sau sforăitul puternic ori neregulat”, precizează dr. Dragoș Bumbăcea.
Manifestări în timpul zilei
Consecințele somnului fragmentat devin evidente și în timpul zilei.
„Pacientul acuză somnolență excesivă, care se poate exprima în orice moment, inclusiv în timpul șofatului”, atrage atenția specialistul.
Pe lângă somnolență, pot apărea:
- oboseală persistentă;
- dificultăți de concentrare;
- probleme de memorie;
- scăderea performanțelor intelectuale;
- iritabilitate;
- dureri de cap matinale.
Apneea centrală în somn: cauze și manifestări
Spre deosebire de apneea obstructivă în somn, care apare prin blocarea temporară a căilor respiratorii, apneea centrală în somn este cauzată de o problemă a mecanismelor care controlează respirația.
„Apneea centrală în somn este determinată de anomalii de funcționare a centrului nervos respirator și se manifestă prin oprirea temporară a respirației în timpul somnului fără efort respirator vizibil”, subliniază dr. Dragoș Bumbăcea.
Cu alte cuvinte, în timpul unui episod de apnee centrală, creierul nu mai transmite temporar semnalele necesare către mușchii implicați în respirație. Ca urmare, respirația se oprește pentru scurt timp, fără ca persoana să încerce efectiv să inspire.
Ce cauzează apneea centrală în somn
Potrivit specialistului, acest tip de apnee este asociat, de regulă, unor afecțiuni neurologice sau cardiovasculare.
Printre cauzele care pot favoriza apariția apneei centrale în somn se numără:
- insuficiența cardiacă;
- accidentul vascular cerebral;
- anumite boli neurologice;
- afecțiuni care afectează funcționarea centrului respirator;
- unele tratamente medicamentoase.
Cum se manifestă apneea centrală în somn
Manifestările sunt asemănătoare cu cele întâlnite în alte forme de apnee în somn, deoarece au la bază același mecanism: întreruperea repetată a respirației și fragmentarea somnului.
Pacienții pot prezenta:
- treziri repetate în timpul nopții;
- somn neodihnitor;
- senzația de lipsă de aer în timpul somnului;
- oboseală persistentă;
- somnolență excesivă în timpul zilei;
- dificultăți de concentrare;
- scăderea performanțelor intelectuale.
Spre deosebire de apneea obstructivă în somn, sforăitul poate lipsi sau poate fi mai puțin evident în apneea centrală.
Factori de risc pentru apneea în somn
Deși apneea în somn poate afecta persoane de orice vârstă, anumite caracteristici și afecțiuni cresc riscul de apariție a acestei tulburări respiratorii.
Unul dintre cei mai importanți factori de risc este excesul ponderal. Kilogramele în plus, în special cele acumulate în jurul gâtului și abdomenului, pot favoriza îngustarea căilor respiratorii în timpul somnului.
Alți factori care pot crește riscul de apnee în somn sunt:
- vârsta peste 40-50 de ani;
- sexul masculin;
- antecedentele familiale de apnee în somn;
- menopauza;
- fumatul;
- consumul excesiv de alcool;
- administrarea sedativelor;
- hipotiroidismul;
- afecțiunile rinosinusale cronice;
- deviația de sept și alte probleme care îngreunează respirația nazală.
Prezența unuia sau mai multor factori de risc nu înseamnă automat că o persoană va dezvolta apnee în somn. Cu toate acestea, persoanele care se regăsesc în aceste categorii ar trebui să acorde o atenție sporită simptomelor și să solicite un consult medical dacă observă semne sugestive.
Când trebuie să mergi la medic
Mulți oameni care suferă de apnee în somn nu bănuiesc că au această afecțiune. Pun oboseala pe seama stresului, a programului încărcat sau a lipsei de odihnă. În realitate, unele semnale nu ar trebui ignorate.
Dacă ațipești frecvent în fața televizorului, în timpul ședințelor sau chiar la volan, este recomandat să consulți un medic pneumolog. Același lucru este valabil dacă partenerul îți spune că sforăi puternic sau observă că te oprești din respirat în timpul somnului.
Alte semne care pot indica prezența apneei în somn sunt:
- sforăitul puternic și persistent;
- trezirile frecvente cu senzația că nu ai aer;
- somnul agitat și neodihnitor;
- oboseala care persistă chiar și după o noapte întreagă de somn;
- dificultățile de concentrare și problemele de memorie;
- durerile de cap la trezire;
- somnolența excesivă din timpul zilei.
Potrivit dr. Dragoș Bumbăcea, persoanele care prezintă astfel de manifestări ar trebui să solicite o evaluare de specialitate. Cu cât diagnosticul este stabilit mai devreme, cu atât riscul de complicații cardiovasculare și de accidente cauzate de adormirea involuntară este mai mic.
Cum se pune diagnosticul de apnee în somn
Diagnosticul de apnee în somn se poate realiza cu ajutorul unor înregistrări efectuate în timpul somnului asupra respiraţiei, activităţii cordului şi a sistemului nervos cu ajutorul unor dispozitive speciale.
„Polisomnografia este investigaţia completă care se practică în laboratorul de somnologie şi realizează diagnosticul de precizie al tulburărilor respiratorii ce apar în timpul somnului. În plus, există o serie de somnografe portabile care pot fi folosite la domiciliul pacientului după ce au fost montate în laboratorul de somnologie, urmând ca pacientul să revină ulterior cu înregistrările efectuate. Indiferent de metoda folosită, citirea şi interpretarea înregistrărilor trebuie efectuată de un pneumolog specialist în medicina somnului care va face şi prescripţia terapeutică adecvată”, precizează dr. Bumbăcea.
Ce complicații poate provoca apneea în somn
Potrivit dr. Dragoș Bumbăcea, netratată, apneea obstructivă în somn poate favoriza apariția sau agravarea hipertensiunii arteriale, a insuficienței cardiace și a bolii cardiace ischemice.
În plus, afecțiunea este asociată cu un risc crescut de:
- infarct miocardic;
- accident vascular cerebral;
- tulburări de ritm cardiac;
- diabet zaharat de tip 2;
- sindrom metabolic;
- depresie și anxietate.
De asemenea, apneea în somn se poate asocia cu bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), contribuind la agravarea evoluției acestei boli.
Un alt risc important este reprezentat de accidentele rutiere provocate de somnolența excesivă și scăderea vigilenței.
Episoadele repetate de lipsă de oxigen și fragmentarea constantă a somnului pot pune presiune asupra sistemului cardiovascular și asupra metabolismului, explicând asocierea dintre apneea în somn și numeroase afecțiuni cronice.
Cum se tratează apneea în somn
Tratamentul depinde de severitatea bolii și de cauza care a determinat apariția acesteia. Însă primele măsuri urmăresc corectarea factorilor care favorizează boala. Acestea includ:
- scăderea în greutate la persoanele supraponderale;
- tratamentul hipotiroidismului;
- tratamentul afecțiunilor rinosinusale asociate;
- limitarea consumului de alcool;
- evitarea meselor abundente seara.
Potrivit dr. Bumbăcea, chiar și măsuri simple, precum evitarea somnului pe spate sau a consumului de alcool înainte de culcare, pot contribui la ameliorarea simptomelor.
„În formele severe de apnee obstructivă în somn, care nu sunt ameliorate de măsurile simple descrise mai sus, este indicat tratamentul cu presiune pozitivă continuă aplicat cu ajutorul unui aparat de ventilaţie şi a unei măşti care se fixează strâns pe faţa pacientului în timpul somnului. Folosirea acestui aparat creează o presiune pozitivă continuă la nivelul faringelui, ceea ce impiedică obstrucţia. Astfel, se menţine oxigenarea corectă şi se evită trezirile repetate. Totodată, prin aceasta metodă, se ameliorează sau chiar dispare somnolenţa diurnă, precum şi consecinţele neplăcute asupra capacităţii de concentrare şi randamentului intelectual”, atrage atenția dr. Bumbăcea.
Foto: shutterstock.com
