Apneea in somn se manifesta printr-un sforait zgomotos si un somn de proasta calitate, marcat de multe intreruperi. A doua zi, persoana se trezeste cu gatul uscat si, de multe ori, cu o durere de cap. Alte efecte: somnolenta acuta, senzatie de lipsa de energie, plus iritabilitate si tulburari de memorie.
Apneea in somn este o afectiune foarte serioasa, ce se manifesta prin intreruperea respiratiei in timpul somnului. De fiecare data cand se intampla acest lucru, pacientul sufera o microtrezire, iar asta se poate intampla de cateva sute de ori pe noapte. Rezultatul este un somn intrerupt constant, fiind, astfel, imposibil pentru pacient sa ajunga in fazele profunde ale somnului.
Rolul greutatii excesive in aparitia apneei
Exista mai multe cauze posibile pentru apneea in somn. La adulti, cea mai intalnita cauza este greutatea in exces, mai precis acumularea de tesut adipos in jurul gatului. In timpul somnului, muschii gatului si ai limbii se relaxeaza si astfel apare blocarea cailor aeriene superioare. Alte cauze sunt inaintarea in varsta (apare in general la pacientii peste 40 de ani), istoricul familial, obstructia cailor nazale determinata de alergii sau de existenta unei deviatii de sept. De asemenea, apare mult mai des la barbati decat la femei. La copii, apneea in somn e deseori cauzata de inflamarea amigdalelor.
Apneea si inima
Exista o legatura clara intre apneea in somn si afectiunile cardiovasculare, cum ar fi hipertensiunea arteriala, fibrilatia atriala, aritmiile ventriculare si chiar aparitia accidentului vascular cerebral. Studiile arata, totodata, ca riscul de infarct miocardic creste de cinci ori la persoanele care sufera de apnee in somn. Atunci cand respiratia este intrerupta, nivelul de oxigen din sange scade semnificativ, iar corpul raspunde prin eliberarea de adrenalina. Repetarea constanta a acestui proces mentine organismul intr-o continua stare de alerta, efectul fiind reprezentat de cresterea pulsului si a tensiunii arteriale, deseori cu aparitia unei rezistente la tratamentul antihipertensiv.
Afectare cardiaca indirecta
Sistemul cardiovascular este si el afectat, indirect, de aceasta boala prin asocierea obezitatii, un alt factor major de risc pentru problemele cardiace. In plus, lipsa somnului implica un nivel mult scazut de energie, ceea ce duce la o scadere a activitatii fizice si la crestere in greutate. Studiile recente au aratat ca „fragmentarea” somnului creste riscul de evenimente cardiovasculare. Asadar, se creeaza un cerc vicios din care pacientul iese cu mari dificultati.
Cand sforaitul devine o problema de sanatate?
Cand este necesara interventia chirurgicala
Cel mai eficient si comun tratament pentru apneea in somn este schimbarea stilului de viata. Scaderea in greutate, renuntarea la alcool si somnifere sau renuntarea la fumat sunt pasi indicati pentru imbunatatirea starii generale de sanatate, ce se aplica si in cazul apneei in somn. Exista si solutii rapide pentru eliminarea ei, precum o masca purtata in somn peste gura si nas, ce trimite un flux constant de aer, nepermitand astfel blocarea cailor respiratorii superioare. In situatiile in care una dintre cauze este o deviatie de sept, dimensiunea amigdalelor sau forma maxilarului, interventia chirurgicala poate rezolva problema.
Statistici alarmante
Potrivit statisticilor (citate de health.harvard.edu), tulburarea de somn se gaseste la 47 pana la 83% dintre persoanele cu afectiuni cardiovasculare, la 35% dintre persoanele cu tensiune arteriala ridicata si la 12-53% dintre persoanele cu insuficienta cardiaca, fibrilatie atriala (o anomalie a ritmului cardiac) si accident vascular cerebral. Cercetatorii estimeaza ca apneea in somn netratata poate creste riscul de deces cauzat de bolile cardiace cu pana la cinci ori.
