Anxietatea este un sentiment normal și în multe cazuri sănătos. Cu toate acestea, când o persoană resimte niveluri disproporționate de anxietate, poate fi vorba de o problemă medicală (de ordin psihiatric).
Tulburările de anxietate formează o categorie specifică de tulburări mintale, iar cei afectați experimentează mai ales sentimente de nervozitate excesivă, frică și îngrijorare. Acestea afectează modul în care individul își gestionează emoțiile și se comportă, cel afectat resimțind și diverse simptome fizice. Anxietatea moderată poate genera simptome vagi, precum stări de neliniște, pe când anxietatea severă poate avea un impact serios asupra vieții de zi cu zi.
Tulburările de anxietate sunt extrem de frecvente, afectând sute de milioane de oameni din întreaga lume. Ele pot apărea ca urmare a unor factori genetici, hormonali, unor tipuri de personalitate sau unor evenimente traumatizante.
Care este mecanismul dezvoltării tulburărilor anxioase
Când un individ se regăsește pus în fața unui pericol sau în situații cu potențial periculos, stările de anxietate nu numai că sunt normale, ci sunt necesare pentru supraviețuire. Încă din zorii umanității, apropierea animalelor de pradă sau diversele pericole generau o stare de alertă și determinau măsurile evazive sau lupta. Creșterea pulsului, transpirația excesivă, concentrarea atenției erau simptome pe care le resimțeau și strămoșii noștri. Explicația este că pericolul iminent determină creierul să secrete adrenalină, un hormon neurotransmițător care declanșează reacțiile anxioase sub forma reflexului „luptă sau fugi”. Acesta pregătește ființa umană să răspundă la pericol, evident să lupte sau să se îndepărteze, protejându-se pentru a-și asigura supraviețuirea.
Pentru cei mai mulți dintre noi, fuga de animale de pradă sau atacurile triburilor vecine nu mai sunt o problemă. Astfel că, în prezent, stările anxioase sunt generate de viața profesională, de problemele de familie, de sănătate sau de alte lucruri cărora individul le acordă o atenție crucială, nefiind neapărat nevoie de reflexul „luptă sau fugi”.
Durata sau severitatea sentimentelor anxioase poate fi uneori disproporționată, raportată la factorul stresor. Pot apărea inclusiv simptome fizice, precum creșterea tensiunii arteriale, greața, durerile de cap, durerile musculare, dificultățile de respirație etc. Aceste răspunsuri ale organismului se situează dincolo de o simplă stare de anxietate, fac parte din simptomele tulburărilor anxioase.
Așadar, este perfect normal să resimțiţi uneori stări de anxietate asociate unor factori stresori, însă prezența simptomelor fizice pregnante și gradul disproporționat de anxietate față de un factor oarecare trebuie să vă pună pe gânduri și să vă trimită la un consult de specialitate. Tulburările anxioase sunt de cele mai multe ori tratabile cu ajutorul medicației specifice, psihoterapiei și schimbărilor în stilul de viață.
