Dosar medical

ABC-ul bolilor reumatismale

luni, 24 august 2015
Share

Bolile reumatismale (reumatismul) sunt afectiuni cauzate de inflamatia articulatiilor, care se manifesta prin umflarea lor, precum si prin durere la nivel articular sau muscular. Unele boli reumatice, ca osteoartrita, sunt rezultatul modificarilor degenerative ale cartilajului articular.

Altele, ca artrita reumatoida, apar cand sistemul nostru imun devine hiperactiv si ataca articulatiile, cu aparitia durerii, edemului si, in final, distrugerea lor. Tratamentul bolilor reumatice se face cu medicamente care amelioreaza simptomele si controleaza boala. Alte masuri terapeutice sunt exercitiile fizice regulate, o dieta echilibrata, reducerea greutatii corporale, odihna. In cazuri severe este nevoie de interventii chirurgicale, cu inlocuirea articulatiei bolnave cu o proteza articulara. Exista peste 100 de boli reumatice, cele mai frecvente fiind osteoartrita, artrita reumatoida, lupusul eritematos sistemic, spondilita anchilopoietica si sindromul Sjogren.

 

Semnele si simptomele osteoartritei

Osteoartrita este o boala foarte frecventa, mai ales la varstnici. Cu timpul, cartilajul articular care captuseste extremitatile oaselor si le permite sa alunece se erodeaza. Miscarile devin dureroase sau aproape imposibil de efectuat. Cel mai des sunt afectate articulatiile genunchilor, soldurilor, gatului, zonei lombare si degetelor. In functie de localizare, acestea sunt reprezentate de durere, tumefactie, caldura locala, senzatie de „anchilozare”, slabiciune musculara si instabilitate articulara, durere in timpul mersului etc. Pentru stabilirea diagnosticului de osteoartrita, medicul face de obicei un examen obiectiv, apoi poate recomanda teste de sange, analiza lichidului articular obtinut prin punctie, radiografii si, in anumite cazuri, rezonanta magnetica nucleara.

 

Artrita reumatoida afecteaza predominant femeile

In artrita reumatoida, sistemul imun al organismului ataca propriile tesuturi, determinand durere, tumefactie, redoare, uneori severe. Rezultatul poate fi afectarea definitiva a articulatiei, cu deformarea ei. Cauza exacta a acestei boli nu se cunoaste, insa se pare ca exista o componenta genetica importanta. De asemenea, se pare ca anumiti factori infectiosi ar avea un rol in declansarea bolii. Factorii de mediu, ca fumatul, expunerea la siliciu, boala periodontala cronica ar creste riscul aparitiei artritei reumatoide, potrivit unor studii.

Semnele si simptomele artritei reumatoide includ tumefactie articulara dureroasa, de cele mai multe ori a mai multor articulatii, redoare articulara matinala, oboseala, febra, aparitia la nivelul pielii a unor noduli reumatoizi. Pentru diagnostic, este utila verificarea in sange a factorului reumatoid, care este pozitiv la 70-80% dintre pacientii cu artrita reumatoida.

 

Lupusul eritematos sistemic, boala autoimuna grava

Este o alta boala autoimuna, de cauza necunoscuta, care se manifesta prin durere articulara, fatigabilitate, redoare articulara, eruptii cutanate (cu aspect de fluture la nivelul fetei), sensibilitate la soare, caderea parului, afectarea rinichilor, anemie, durere toracica etc. Pentru stabilirea diagnosticului, se recomanda testarea in sange a anticorpilor antinucleari.

 

Spondilita anchilozanta, des intalnita la barbatii tineri

Este o boala care debuteaza de obicei prin durere la nivelul coloanei lombo-sacrate si al articulatiilor sacroiliace, care unesc coloana vertebrala de oasele bazinului. Spondilita anchilozanta este mai frecventa la barbatii tineri, cu varsta sub 30 de ani. Simptomele sunt reprezentate de durere progresiva la nivelul coloanei lombare si feselor, care are tendinta de a se accentua. Durerea este mai intensa in repaus si se amelioreaza dupa miscare. Dupa 5-10 ani de evolutie a bolii, durerea urca spre coloana toracala si gat, iar articulatiile sacroiliace devin rigide, ceea ce poate impiedica efectuarea activitatilor zilnice. Pentru diagnostic, medicul efectueaza examen obiectiv, radiografii ale coloanei vertebrale si articulatiilor sacroiliace, ca si testarea din sange a unei proteine numite HLA-B27, utila pentru confirmarea diagnosticului.

 

Sindromul Sjogren poate aparea si in asociere cu alte boli autoimune

Este o boala inflamatorie autoimuna, care poate aparea in asociere cu alte boli autoimune, ca artrita reumatoida sau lupusul, ori de una singura. Desi cauza sindromului Sjogren nu se cunoaste, este mai frecvent la femei. Semnele si simptomele sindromului Sjogren includ uscaciunea ochilor (glandele lacrimale nu secreta suficiente lacrimi), iritatii oculare cu senzatia de arsura, uscaciunea gurii (in urma secretiei insuficiente de saliva), carii dentare, afectiuni ale gingiilor, umflarea glandelor parotide, rareori dureri articulare si afectarea organelor interne. Pentru diagnostic, sunt necesare examen obiectiv, teste de sange, uneori si biopsii.

 

Metode de tratament pentru bolile reumatismale

Nu exista un tratament care sa vindece aceste boli reumatice, scopul lui fiind ameliorarea durerii si a inflamatiei, cu mentinerea functiei articulare. Pe termen lung, tratamentul se face cu antiinflamatoare non-steroidiene, care reduc durerea si inflamatia, cu medicamente modificatoare de boala, care incetinesc evolutia si incearca sa corecteze anomaliile imune intalnite in aceste boli. Corticosteroizii sunt medicamente antiinflamatoare puternice, care se administreaza pe cale orala sau injectabil, de obicei pe perioade scurte.

Cele mai frecvente efecte secundare ale antiinflamatoarelor sunt durerea abdominala, ulcerele gastro-duodenale, chiar hemoragiile digestive. De aceea, uneori se recomanda asocierea lor cu medicamente care protejeaza stomacul de acestea. Efectele secundare ale corticosteroizilor constau in aparitia edemelor, daca nu se respecta dieta fara sare, cresterea in greutate, subtierea pielii, osteoporoza, cresterea riscului aparitiei infectiilor. Exista si o alta categorie de medicamente, care fac parte din grupa terapiilor biologice, mult mai scumpe, care se pot administra singular sau in asociere cu celelalte clase de medicamente.

Reducerea greutatii corporale este utila in controlarea bolilor reumatismale, intrucat greutatea excesiva realizeaza un stres suplimentar asupra articulatiilor, in special ale genunchilor si soldurilor. Anumite tipuri de exercitii fizice, ca inotul, mersul pe jos, exercitii fizice aerobice, pot reduce durerea si redoarea articulara. Pentru mentinerea flexibilitatii articulatiilor sunt utile exercitiile de stretching. 

 

 

Dr. Camelia Diaconu

Medic primar medicina interna

Spitalul Clinic de Urgenta „Floreasca”

Sef de lucrari UMF „Carol Davila”, Doctor in Medicina

Nota pentru articolul «ABC-ul bolilor reumatismale»:5.00/ 5 (5 voturi)
tonica
2017-05-10T17:47:18+00:00
Mentine-te
sanatos
in fiecare luna
catena