Durerea abdominală este unul dintre cele mai frecvente şi supărătoare simptome din sfera digestivă. Cel puţin o dată în viaţă ne-am confruntat cu durerea abdominală apărută după masă (postprandială). Iată care sunt principalele cauze şi ce este de făcut.
Durerea abdominală postprandială apare, de cele mai multe ori, în contextul excesului alimentar, ce este perceput de organism ca o agresiune la care trebuie să răspundă în consecinţă. În acest caz este vorba despre dispepsia funcţională, simptomatologia fiind frecventă în contextul meselor bogate. Desigur că, există şi cauze organice relaţionate cu durerea abdominală după ingestia de alimente, motiv pentru care durerea abdominală postprandială ce nu cedează este motiv de prezentare la medic.
Durerea abdominală postprandială. Principalele cauze
Este foarte important de precizat la cât timp de la ingestia de alimente sau băuturi alcoolice survine durerea abdominală întrucât poate orienta diagnosticul. Astfel, apariţia acesteia în primele 30 de minute postpradial poate sugera o afecţiune gastrică (ulcer peptic, gastrită); în timp ce durerea apărută la 2-3 ore după masă poate avea la bază o afecţiune a arborelui biliar (litiaza veziculară).
Iată care sunt principalele cauze ale durerilor abdominale apărute după ingestia de alimente sau băuturi alcoolice.
1. Dispepsia funcţională
Una dintre cele mai frecvente cauze de apariţie a durerilor abdominale după masă este dispepsia funcţională. Durerea abdominală apare în etajul abdominal superior, în absenţa unei afecţiuni organice, pe fondul unui stil de viaţă haotic (mese neregulate, haotice, bogate în grăsimi asociate cu consumul de alcool sau stres) şi al perturbării motilităţii tractului digestiv. Durerea abdominală este simptomul central la care se pot asocia şi alte simptome precum greaţă, vărsături, saţietate precoce sau eructaţii (râgâieli).
2. Ulcerul peptic
Durerea abdominală din ulcerul peptic este localizată în „capul pieptului” şi survine de obicei în primele 30 de minute de la ingestia de alimente în ulcerul gastric şi mai târziu (1-3 ore) în cazul ulcerului duodenal. Durerea ulceroasă are caracter de arsură fiind frecvent însoţită de greaţă, vărsături sau pirozis (arsuri retrosternale). De obicei, bolnavii cu ulcer gastric asociază şi pierderea în greutate prin prisma limitării aportului de alimente de frica apariţiei durerii. Această simptomatologie este motiv de prezentare la medic pentru a beneficia de tratament.
3. Litiaza veziculară („pietre la fiere”)
Colica biliară este amprenta litiazei veziculare. Aceasta apare de obicei la 3-4 ore după ingestia unui prânz colecistokinetic (bogat în grăsimi – ou, frişcă, maioneză). Durerea abdominală este localizată în epigastru (capul pieptului) sau în hipocondrul drept (imediat sub rebordul costal drept) şi poate iradia şi interscapulovertebral (între omoplaţi) sau la nivelul umărului drept. Durerea are caracter colicativ, bolnavul este agitat şi nu-şi găseşte o poziţie antalgică (poziţie care sa-i amelioreze durerea) şi poate asocia greaţă şi vărsături bilioase. În acest caz bolnavul trebuie să se adreseze unui serviciu medical pentru a evita complicaţiile şi a beneficia de tratament de specialitate.
4. Pancreatita acută
Pancreatita acută este o urgenţă medico-chirurgicală, iar adresabilitatea la medic este obligatorie. La baza pancreatitei acute poate sta consumul excesiv de alcool sau grăsimi (mai frecvent la sexul masculin), dar şi litiaza veziculară (mai frecvent la sexul feminin). Durerea din pancreatita acută este de intensitate crescută, atroce, la nivelul etajului abdominal superior cu iradiere posterioară (durere „în bară”) şi frecvent asociază greaţă sau vărsături.
5. Sindromul colonului iritabil
Sindromul colonului iritabil face parte din categoria afecţiunilor funcţionale ale tubului digestiv. Este caracterizat de dureri abdominale în etajul abdominal inferior asociate cu senzaţie de balonare şi tulburări de tranzit (diaree sau constipaţie). Stresul este unul dintre factorii declanşatori ai simptomatologiei sindromului colonului iritabil. De obicei, tratamentul este simptomatic şi trebuie reluat de fiecare dată când simptomele reapar.
