Medicina de familie

Vertijul sau cum e sa se “invarta casa cu noi”

duminica, 29 aprilie 2007
Share

Ameteli, senzatia ca se “invarte casa cu noi”, greata sau o stare asemenea unei “betii”, iata doar cateva dintre descrierierile simptomului care, medical vorbind, se numeste vertij.

Definitia exacta a vertijului este iluzia de rotatie a corpului sau a obiectelor in jurul nostru.
Vertijul
reprezinta un simptom inteles si perceput de pacient ca o ameteala. El poate sugera o multitudine de afectiuni, dar in acelasi timp poate sa apara si in situatii concrete, ca de exemplu cand ne invartim in caruselul din parcul de distractii.

De asemenea, una dintre cauzele posibile ale aparitiei vertijului, este reprezentata de jocurile tip 3D pe calculator, dar in acest caz senzatia este de scurta durata.
Este bine de stiut ca nu orice simpla ameteala poate fi considerata vertij. De cele mai multe ori, acesta este insotit si de tulburari vegetative specifice cum ar fi:
Voma; Transpiratii reci; Paliditate.

Acestea pot fi explicate prin relatia stransa dintre aparatul vestibular si sistemul nervos vegetativ. Orice fel de agresiune la nivelul aparatului vestibular provoaca imediat tulburari vegetative.

Fara sa ignoram senzatia de frica ce insoteste practic orice criza, vertijul nu reprezinta un pericol pentru viata. Totusi, este foarte important sa stabilim corect si la timp diagnosticul afectiunii care a cauzat crizele de ameteala.

Ce determina vertijul?

Exista o multitudine de cauze care provoaca vertijul, dar cel mai frecvent acesta sugereaza o infectie, o viroza, un traumatism cranian sau al urechii interne sau boala Menier.
Afectiuni si perturbari care pot fi asociate cu vertijul: Afectiuni endocrine (hormonale); Afectiuni ale urechii interne; Afectiuni sangvine; Afectiuni cardiovasculare; Afectiuni ale sistemului nervos; Otravire; Afectiuni psihice; Afectiuni oculare; Traume la nivelul capului sau gatului; Afectiuni legate de miscare, rau de mare; Infometare.
Afectiuni ale sistemului nervos central asociate cu vertijul:
Accident ischemic tranzitor; AVC; Tumora; Migrena; Epilepsie; Scleroza multipla; Traume ale capului si gatului etc.
Vertijul afecteaza in mod negativ calitatea vietii si devine astfel invalidant pentru pacient, care capata o anxietate ce ii influenteaza intreaga activitate.

De ce apare senzatia de ameteala?

Informatiile de la nivelul organului periferic al echilibrului, organul vestibular, localizat in urechea interna, sunt transmise nucleilor vestibulari – un conglomerat de celule nervoase de la nivelul creierului. De aici, stimulii se duc in lobii temporali ai scoartei cerebrale. Centrul cortical al echilibrului supervizeaza echilibrul intregului corp, pozitia capului si a trunchiului. Un obstacol pe aceasta cale de transmitere a informatiei, la oricare nivel, poate cauza vertij.

Echilibrul este controlat si mentinut de centrii corticali, care primesc informatii de la nivelul organului echilibrului, localizat in urechea interna, dar si de la alte organe de simt.
Orice afectiune care provoaca vertij are si trasaturile ei caracteristice:

Accidentul ischemic tranzitor si AVC sunt caracterizate prin aparitia brusca, simultana, a vertijului si vederii duble, perturbari tactile, slabiciune la nivelul membrelor, pierderea coordonarii miscarilor. Vertijul este de obicei constant si se mentine timp de cateva zile.
Vertijul aparut la persoanele cu tumori cerebrale are un debut lent, gradat, de obicei insotit de dureri de cap cu intensitate crescanda. Acesta poate creste in diferite pozitii particulare ale corpului.

In migrene, ameteala este asociata cu durerea de cap (si de obicei o precede). Vertijul apare sub forma de atac, iar intre atacuri pacientul nu are nici ameteli, nici dureri de cap. Migrena este mai frecventa la persoanele tinere sau de varsta medie, mai ales la femei.
Vertijul poate fi, totodata, unul din simptomele epilepsiei. In unele cazuri, pacientii au ameteli si pierderi de cunostinta si uneori halucinatii si miscari stereotipe, de exemplu mestecat.


De retinut!

shutterstock 52821718Daca aveti ameteli, trebuie sa va adresati medicului de familie, care este in masura sa ia decizia de a va orienta catre un control de specialitate, cum ar fi: ORL, neurologie, neurochirurgie sau endocrinologie.
In cazul in care este vorba de ameteli instalate brusc, insotite de tulburari de vedere sau de vorbire, este bine sa va sunati imediat medicul. Exista o serie de masuri pe care le puteti lua si singur pana la sosirea acestuia, cum ar fi sa va intindeti in pat sau sa va luati tensiunea.

Conduita terapeutica

La pacientii suspectati de vertij de origine centrala poate fi necesara internarea in spital. Tratamentul urmareste in principal eliminarea simptomelor. Terapia farmacologica joaca un rol important in eliminarea semnelor si permite pacientului sa-si reia viata normala. Medicamentele disponibile sunt cele de tip vascular, antiepileptic, antiemetic (previn varsaturile si greata) si altele. Medicamentele care afecteaza sistemul vestibular sunt utilizate atat curativ, cat si profilactic.

In formele de vertij in care urechea interna a suferit leziuni, fara ca functia acesteia sa fie deteriorata, foarte utila este fizioterapia in unitati specializate. Fizioterapia functioneaza prin antrenarea creierului pentru a compensa functia urechii interne. De asemenea, chirurgia, poate fi o solutie pentru anumite forme de vertij.

Dr. Ramona Popescu
Medic de familie
Centrul medical Sf. Ecaterina
[email protected]

Nota pentru articolul «Vertijul sau cum e sa se “invarta casa cu noi”»:4.33/ 5 (9 voturi)
tonica
2017-05-10T15:10:57+00:00
Mentine-te
sanatos
in fiecare luna
catena