Tinea pedis, cunoscută popular drept ciuperca piciorului sau „piciorul atletului”, este cea mai frecventă infecție fungică a pielii. Afecțiunea este produsă de dermatofiți – fungi care utilizează cheratina din piele ca sursă de hrană – și apare în special în spațiile dintre degete și pe tălpi.
Mediul cald și umed favorizează dezvoltarea acestor microorganisme, iar fără tratament infecția se poate extinde către unghii sau poate favoriza apariția infecțiilor bacteriene.
Ce este ciuperca piciorului (tinea pedis) și cum se dezvoltă?
„Ciuperca piciorului este o dermatofitoză localizată la nivelul picioarelor, produsă de fungi microscopici capabili să invadeze stratul superficial al pielii. Dermatofiții infectează exclusiv țesuturile bogate în cheratină, motiv pentru care afectează pielea, unghiile și, mai rar, părul”, ne spune dr. Iasmina Wadi.
Infecția apare atunci când fungii pătrund prin mici fisuri sau zone macerate ale pielii. Spațiile dintre degete reprezintă locul ideal pentru dezvoltarea lor deoarece umiditatea, lipsa ventilației și frecarea constantă favorizează multiplicarea fungilor.
„După pătrunderea în epiderm, dermatofiții aderă de celulele pielii prin intermediul unor proteine speciale de adeziune. Ulterior, secretă enzime, proteaze precum subtilizina și fungalizina, care descompun cheratina și permit extinderea infecției. În același timp, anumite componente ale peretelui celular fungic inhibă parțial răspunsul imun local, ceea ce facilitează persistența infecției”, explică dr. Iasmina Wadi.
Organismul încearcă să limiteze dezvoltarea fungilor prin activarea keratinocitelor și eliberarea de citokine inflamatorii. Cu toate acestea, atunci când pielea rămâne umedă și acoperită perioade lungi de timp, mecanismele naturale de apărare devin mai puțin eficiente.
Care sunt cauzele și factorii de risc pentru ciuperca piciorului (tinea pedis)?
Ciuperca piciorului afectează aproximativ 10% din populație și este întâlnită mai frecvent la adulți, în special la bărbați. Debutul apare adesea după adolescență (media de vârstă fiind de 15 ani), iar riscul crește odată cu utilizarea încălțămintei închise și cu expunerea repetată la medii umede.
În aproximativ 70% dintre cazuri, ciuperca piciorului este produsă de Trichophyton rubrum, urmat de Trichophyton interdigitale și Epidermophyton floccosum. În ultimii ani au fost raportate și cazuri de ciuperca piciorului produse de Trichophyton indotineae, o specie cu rezistență crescută la unele tratamente antifungice.
Factorii care favorizează ciuperca piciorului (tinea pedis) includ:
- purtarea încălțămintei strâmte și neventilate pentru perioade lungi;
- transpirația excesivă a picioarelor (hiperhidroza);
- mediile calde și umede;
- mersul desculț în piscine, dușuri comune, vestiare sau saune;
- expunerea prelungită la apă;
- uscarea insuficientă a picioarelor după baie;
- diabetul zaharat;
- circulația periferică deficitară;
- imunodeficiențele;
- utilizarea prelungită a corticosteroizilor sau a tratamentelor imunosupresoare;
- existența altor infecții fungice, precum onicomicoza.
Persoanele care practică sporturi, militarii, minerii sau cei care poartă încălțăminte de protecție multe ore pe zi dezvoltă ciuperca piciorului mai frecvent decât populația generală.
Ciuperca piciorului (tinea pedis) este contagioasă?
„Da. Ciuperca piciorului este o infecție contagioasă și se transmite atât prin contact direct cu pielea unei persoane infectate, cât și indirect, prin obiecte sau suprafețe contaminate”, răspunde dr. Iasmina Wadi. Transmiterea are loc frecvent prin:
- podelele piscinelor și vestiarelor;
- cabinele de duș comune;
- prosoape;
- încălțăminte purtată în comun;
- șosete contaminate;
- covorașe de baie.
Infecția se poate transmite și către alte regiuni ale propriului corp, de exemplu către unghii (onicomicoză), mâini sau zona inghinală, prin autoinoculare.
Ce simptome prezintă pacientul cu ciuperca piciorului (tinea pedis)?
Manifestările clinice diferă în funcție de forma infecției și de specia fungică implicată, însă cea mai frecventă este forma interdigitală. Simptomele caracteristice în ciuperca piciorului sunt:
- mâncărime persistentă;
- senzație de arsură;
- descuamarea pielii;
- macerarea pielii dintre degete;
- fisuri dureroase;
- roșeață;
- miros neplăcut;
- uscăciune accentuată a pielii.
Ciuperca piciorului interdigitală
Este cea mai frecventă formă de ciuperca piciorului și afectează în special spațiile dintre degetele IV și V. Se caracterizează prin:
- piele albicioasă și macerată;
- fisuri;
- descuamare fină;
- prurit intens.
Ciuperca piciorului hiperkeratozică (de „tip mocasin”)
Această formă produce:
- îngroșarea pielii tălpilor;
- scuame difuze;
- piele uscată;
- afectarea marginilor laterale și mediale ale piciorului.
Ciuperca piciorului veziculo-buloasă
Mai rar întâlnită, se manifestă prin:
- vezicule tensionate;
- bule dureroase;
- senzație intensă de arsură;
- dificultăți la mers.
Dacă infecția persistă, fisurile cutanate permit pătrunderea bacteriilor și apar complicațiile inflamatorii.
Cum se stabilește diagnosticul de ciuperca piciorului (tinea pedis)?
Evaluarea începe prin examinarea atentă a întregii tegumente, deoarece pacienții pot prezenta simultan și alte dermatofitoze, cum ar fi onicomicoza (ciuperca unghiilor), tinea corporis sau tinea cruris.
Examenul microscopic (KOH) pentru ciuperca piciorului
Investigația utilizată cel mai frecvent pentru a diagnostica ciuperca piciorului este examenul microscopic al scuamelor recoltate din zona afectată. Procedura presupune:
- recoltarea scuamelor de pe talpă, marginea piciorului sau dintre degete;
- în cazul veziculelor, prelevarea materialului de pe acoperișul acestora;
- tratarea probei cu o soluție de hidroxid de potasiu (KOH), care dizolvă cheratina și permite vizualizarea fungilor.
„La microscop putem observa hifele și sporii dermatofiților, ceea ce confirmă infecția fungică”, ne spune dr. Iasmina Wadi.
Cultura fungică pentru ciuperca piciorului
În anumite situații, medicul poate recomanda cultura fungică pentru identificarea exactă a speciei implicate, mai ales atunci când:
- tratamentul anterior nu a avut efect;
- infecția recidivează frecvent;
- există suspiciunea unei specii rezistente la tratament;
- este necesară alegerea celui mai potrivit antifungic.
Care sunt opțiunile de tratament pentru ciuperca piciorului (tinea pedis)
Tratamentul pentru ciuperca piciorului urmărește eliminarea fungilor, refacerea barierei cutanate și prevenirea recidivelor. Alegerea terapiei depinde de severitatea infecției, forma clinică și eventualele complicații.
Tratamentul local pentru ciuperca piciorului (tinea pedis)
Majoritatea pacienților cu ciuperca piciorului răspund foarte bine la antifungicele aplicate direct pe piele. Printre cele mai utilizate se numără:
- clotrimazol;
- miconazol;
- ketoconazol;
- econazol;
- tioconazol;
- terbinafină;
- amorolfină.
„Terbinafina topică produce adesea rezultate mai rapide decât clotrimazolul, iar în formele interdigitale poate fi eficientă chiar după aproximativ o săptămână de tratament. În majoritatea cazurilor însă, terapia locală este continuată aproximativ patru săptămâni pentru reducerea riscului de recidivă. La pacienții cu îngroșarea accentuată a pielii poate fi asociat un agent keratolitic, precum acidul salicilic, care facilitează pătrunderea antifungicului”, ne explică dr. Iasmina Wadi.
Tratamentul sistemic pentru ciuperca piciorului (tinea pedis)
Dacă ciuperca piciorului este extinsă, recidivantă sau nu răspunde la terapia locală, medicul poate recomanda tratament oral. Cele mai utilizate medicamente sunt:
- terbinafina;
- itraconazolul;
- fluconazolul;
- griseofulvina (utilizată mai rar în prezent).
Aceste tratamente sunt administrate exclusiv la recomandarea medicului, deoarece necesită evaluarea eventualelor contraindicații și a reacțiilor adverse.
Măsuri complementare pentru ciuperca piciorului (tinea pedis)
Pe lângă tratamentul antifungic, sunt importante și măsurile care reduc umiditatea la nivelul piciorului:
- uscarea atentă între degete după baie;
- schimbarea zilnică a șosetelor;
- dezinfectarea încălțămintei;
- utilizarea pudrelor antifungice (tolnaftat) dacă transpirați abundent.
Remedii naturiste pentru micoza unghiilor
Dr. Alin Popescu, medic specialist medicină sportivă, recomandă următoarele:
„Ca remedii alternative se pot folosi: soluția de oțet (oțet diluat cu apă 1:4) – se spală timp de 10 minute labele picioarelor în această soluție sau în apă sărată (4 linguri de sare la 1 litru de apă caldă).
Îndepărtarea chirurgicală a unghiei infectate este necesară doar în cazuri grave, recurente. Ca remedii alternative se pot folosi: infuzia de muguri de plop (1 linguriță de muguri opăriți cu 250 de mililitri apă în clocot – 2 căni zilnic), băi zilnice, locale, cu soluții de oțet sau apă sărată, precum și alifiile de gălbenele sau de propolis”.
Care sunt complicațiile și riscurile asociate cu ciuperca piciorului (tinea pedis)?
În majoritatea cazurilor, ciuperca piciorului (tinea pedis) are un prognostic foarte bun atunci când tratamentul este început precoce și sunt respectate măsurile de prevenție. Totuși, dacă infecția persistă sau este tratată incomplet, pot apărea recidive și diverse complicații.
Persoanele cu hiperhidroză, diabet zaharat sau imunodeficiențe prezintă un risc mai mare de reinfectare și necesită măsuri preventive susținute. Complicațiile posibile includ:
- infecții bacteriene secundare;
- impetigo;
- onicomicoză;
- celulită;
- limfangită;
- dermatită alergică de contact;
- infecție cronică sau recurentă.
Sfaturi pentru a preveni ciuperca piciorului (tinea pedis)
Dr. Alin Popescu recomandă următoarele:
- uscarea picioarelor după baie, duș sau înot, inclusv a pielii dintre degete;
- purtarea pantofilor comozi din piele sau alte materiale naturale;
- evitarea pantofilor rezistenți la apă sau cei din cauciuc pentru utilizarea zilnică, deoarece picioarele nu pot respira;
- schimbarea frecventă a șosetelor;
- folosirea șosetelor din bumbac 100%, albe, dacă este posibil (șosetele colorate pot irita mai mult din cauza coloranților, bumbacul absoarbe mai bine umezeala decât materialele sintetice);
- purtarea la duș a papucilor atunci când se folosește dușul la comun;
- purtarea pantofilor prin rotație, mai ales cei purtați la sport;
- expunerea cât mai des posibil a piciorului la aer curat și soare,
- evitarea folosirii în comun a pantofilor, șosetelor sau a ustensilelor de pedichiură personală;
- renunțarea la fumat;
- atenție sporită în cazul persoanelor cu predispoziție la infecții fungice (diabetici etc.).
„Dezinfectarea încălțămintei și aplicarea pudrei antifungice în interiorul acesteia sunt măsuri foarte importante pentru a preveni ciuperca piciorului, mai ales dacă există antecedente de recidive”, mai adaugă dr. Iasmina Wadi.
Bibliografie:
- Abdalla H, Abdelnaby M, Khamis N, AlYafei F, Alahwal S, Alnuami AS. Prevalence of tinea pedis among adults in primary health care settings in Qatar: A cross-sectional study. Qatar Med J. 2025 Jun 9;2025(2):46. doi: 10.5339/qmj.2025.46. PMID: 40556852; PMCID: PMC12183655. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12183655/
- InformedHealth.org [Internet]. Cologne, Germany: Institute for Quality and Efficiency in Health Care (IQWiG); 2006-. Overview: Athlete’s foot. [Updated 2025 Jul 17]. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK279549/
- Leung AK, Barankin B, Lam JM, Leong KF, Hon KL. Tinea pedis: an updated review. Drugs Context. 2023 Jun 29;12:2023-5-1. doi: 10.7573/dic.2023-5-1. PMID: 37415917; PMCID: PMC10321471. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10321471/
- Nigam PK, Syed HA, Saleh D. Tinea Pedis. [Updated 2023 Oct 29]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK470421/
- Sahoo AK, Mahajan R. Management of tinea corporis, tinea cruris, and tinea pedis: A comprehensive review. Indian Dermatol Online J. 2016 Mar-Apr;7(2):77-86. doi: 10.4103/2229-5178.178099. PMID: 27057486; PMCID: PMC4804599. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4804599/
- Ward H, Parkes N, Smith C, Kluzek S, Pearson R. Consensus for the Treatment of Tinea Pedis: A Systematic Review of Randomised Controlled Trials. J Fungi (Basel). 2022 Mar 29;8(4):351. doi: 10.3390/jof8040351. PMID: 35448582; PMCID: PMC9027577. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9027577/
Foto: shutterstock.com
