Revista care te menține sănătos

Psihologie

Sindromul burnout: între epuizare emoţională şi cinism

Psihoterapeut Viorel Nedelcu, Centrul Medical Bellanima
25 ianuarie 2021
Share
burnout, epuizare emoţională,

Încă de la început, termenul de burnout a fost folosit pentru a descrie ceea ce un specialist în sănătate mintală observa într-un spital la alţi specialişti şi voluntari din domeniul sănătăţii mintale: epuizarea emoţională care se instaura gradual, pierderea motivaţiei şi o implicare redusă.

Deşi nu este un termen clinic, sindromul burnout se referă într-un fel foarte categoric la epuizare emoţională, depersonalizare, tratarea celor cu care interacţionăm într-un fel rece până la cinism. Sub aspect profesional se constată un interes foarte redus ca implicare şi o preocupare minimă până la indiferenţa pentru succes. Este un fenomen pe care îl întâlnim în special în cazul profesiilor care interacţionează într-un fel foarte intens cantitativ şi calitativ cu oameni şi, care, în urma acestor interacţiuni de mare frecvenţă sau de lungă durată, ajung la o tocire emoţională din cauza unei supraexpuneri afective. Cei mai expuşi sunt cei care îşi desfăşoară activitatea profesională în domenii precum asistenţă medicală, educaţie, asistenţă socială, psihoterapie, servicii juridice şi aplicarea legii.

Burnout. Manifestări fizice

Are o cauză relaţională dintr-o lipsă de abilitate de a gestiona intensitatea supraexpunerii. Astfel, a unui multiplu afectiv şi, mai mult decât atât, nu este sesizată critic subiectiv pentru că efectele sunt traduse într-un spectru somatic foarte extins, cum ar fi: probleme digestive, colon iritabil, cefalee, dureri cervicale sau de spate, răceli uşoare, dar frecvente, tulburări oculare, luare în greutate, scăderea apetitului sexual. Aspecte somatice care, într-un fel foarte firesc, sunt adresate unei rezolvări medicale somatice, pentru ca, în unele cazuri, pe măsură ce este identificată cauza psihologică, cei afectaţi să fie direcţionaţi către specialişti din domeniul sănatăţii mintale – psihologi, psihoterapeuţi sau psihiatri.

Manifestări din registrul psihologic

În forma suferinţei psihice, sindromul burnout ia forma impulsivităţii sau pasivităţii crescute, nivel ridicat de anxietate, în unele cazuri în forma atacurilor de panică, tulburări de somn, cinism, furie, neajutorare, iritabilitate, lipsa speranţei, sentimente de vină sau inutilitate. De asemenea, la nivelul imaginii de sine se conturează o percepţie negativă, cu deteriorarea stimei de sine.

Atacul de anxietate şi atacul de panică: ce diferenţe există?

burnout, epuizare emoţională,

Principalele cauze ale burnout, epuizare emoţională,

Într-un sens mai amplu, cauzele sindromului burnout se corelează strâns cu o serie de cauze precum:

  • sentimentul lipsei de control asupra programului de lucru, sarcinile sau volumul de muncă ori lipsa resurselor profesionale pentru atingerea obiectivelor profesionale.
  • aşteptări neclare în privinţa activităţii profesionale. Derivată din necunoaşterea limitei de autoritate privind relaţiile de subordonare şi supraordonare. Un manager autoritar sau un nivel ridicat de insubordonare a celor coordonaţi sau subminării venite din partea unor colegi.
  • monotonia venită din activităţi repetitive sau imprevizibilitatea venită din activităţi haotice pot duce la oboseală şi epuizare.
  • absenţa suportului social provenit dintr-un sentiment de izolare atât profesional, cât şi personal, asociat cu dezechilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală.

Sfatul specialistului

Iată cum putem gestiona sindromul burnout:

  • să recunoaştem, să identificăm şi să traducem într-un sens cauzal coerent simptomele şi stările psihice ale epuizării emoţionale atât din registrul somatic, cât şi din cel psihologic;
  • să ne recunoaştem limitele şi să încercăm să funcţionăm cât mai eficient în interiorul lor prin punerea unui marcaj clar între ceea ce putem şi ceea ce nu putem face;
  • extinderea tiparelor de înţelegere cognitivă de tip alb şi negru, acceptând că între cele două există o paletă infinită de nuanţe;
  • să respectăm îndemnul antic „o minte sănătoasă într-un corp sănătos” prin activităţi fizice constante şi preocupări plăcute pentru minte;
  • dezvoltarea unor metode constructive de rezolvare a impasurilor existenţiale prin psihoterapie, prin identificarea tiparelor relaţionale, aşteptărilor, traumelor din trecut, ce produc efecte în prezent; să abordăm cu îndrăzneală conversaţii dificile despre sine şi să cerem ajutor specializat atunci când este necesar.
Nota pentru articolul «Sindromul burnout: între epuizare emoţională şi cinism»:5.00/ 5 (1 vot)
#tags   \   ,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comentarii online. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Sunt de acord cu politica de confidentialitate

Menține-te
sănătos
în fiecare lună

Utilizăm datele tale în scopul corespondenței și pentru comunicări comerciale. Pentru a citi mai multe informații apasă aici.

Sunt de acord cu politica de confidențialitate