Dosar medical

Rolul probioticelor in mentinerea sanatatii

luni, 4 martie 2013
Share

Probioticele sunt microorganisme vii care, administrate unei persoane in doze adecvate, confera beneficii sanatatii acesteia (FAO/WHO, 2002). La inceputul secolului XX, Elie Metchnikoff (1845-1916), om de stiinta rus, laureat al Premiului Nobel in 1908 pentru cercetarile care au descris procesul de fagocitoza, profesor la Institutul Pasteur din Paris si descendent al Spatarului Nicolae Milescu (1636-1708, carturar si diplomat roman), a emis ipoteza ca bacteriile lactacide, care convertesc lactoza si alte zaharuri in acid lactic, pot avea rol benefic in longevitate.

Astfel, a sugerat ca „auto-intoxicarea” intestinala si imbatranirea pot fi anihilate prin modificarea florei intestinale si inlocuirea microbilor proteolitici, cum este Clostridium, care produc substante toxice, cum sunt: fenoli, indoli, amoniac, rezultate in urma digestiei proteinelor cu microbi ce au rol benefic. Metchnikoff a initiat dieta cu lapte fermentat cu bacteria pe care el a numit-o bacilul Bulgaricus.

Bacteriile lactacide formeaza o clasa de bacterii de fermentare non-patogena si non-toxicogena, Gram-pozitive, asociate cu producerea de acid lactic din carbohidrati, utile in fermentarea alimentelor. Acest grup include tulpini de Lactobacillus, Lactococcus si Streptococcus thermophilus. Exista si bacterii neasociate acestui grup lactacid, cum sunt tulpinile de Bifidobacterium, sau anumite tulpini de E. coli, care produc spori si drojdii.

 

Probiotice = pentru viata

In 1917, profesorul german Alfred Nissle a izolat o tulpina non-patogena de Escherichia coli, care ar reprezenta unul dintre exemplele de probiotice non-acidlactice. In 1965, Lilly si Stillwell au introdus termenul de „probiotice”, care inseamna „pentru viata”, definit ca factori microbieni care stimuleaza cresterea altor organisme. In 1989, Roy Fuller a emis ipoteza necesitatii viabilitatii probioticelor si a rolului benefic al acestora. In ultimii ani, acest concept a castigat o importanta mare, deoarece au aparut tot mai multe dovezi ale rolului probioticelor in mentinerea sanatatii.

Probioticele sunt microorganisme vii care mentin si imbunatatesc sanatatea unei persoane, deoarece asigura o digestie mai buna si confera protectie la actiunea bacteriilor nocive, intervenind in echilibrul microflorei intestinale. Probioticele au efect benefic prin cresterea populatiei microbiene utile la nivel intestinal.

 

Bacteriile cu rol probiotic reduc dezvoltarea bacteriilor nocive

In tractul digestiv uman sunt multiple tipuri de bacterii cu rol probiotic, ce reduc dezvoltarea bacteriilor nocive. Cercetari recente pe anumite tulpini de probiotic, cum este Lactobacillus, au fost orientate spre interactiunea cu sistemul imunitar, potentialul efect antitumoral, si pe rolul in bolile digestive insotite de diaree. Functionarea optima a probioticelor este conditionata de existenta prebioticelor, cu rol de „combustibil” al probioticelor.

Prebioticele sunt substante prezente in alimente, cele mai multe constituite din polizaharide fara amidon si din oligozaharide insuficient digerate de enzimele digestive. Ele alimenteaza un anumit grup de microorganisme din intestin, favorizand dezvoltarea bacteriilor cu rol benefic. De multe ori, prebioticele sunt utilizate ca ingrediente pentru diferite produse: biscuiti, cereale, ciocolata si produse lactate, cele mai obisnuite fiind: oligofructoza, inulina, lactuloza (dizaharid sintetic util in constipatii), galacto-oligizaharidele.

Prebiotice se gasesc in grau, ceapa, usturoi, banane, praz, miere, anghinare, cicoare.

 

Efectele benefice ale bacteriilor din intestinul gros

Fermentarea oligofructozei in intestinul gros sau colon determina o serie de efecte fiziologice:

  • Cresterea numarului de bifidobacterii in intestinul gros;
  • Cresterea absorbtiei de calciu;
  • Scurtarea timpului de tranzit gastrointestinal;
  • Cresterea masei fecale;
  • Probabil, reducerea nivelului de grasimi din sange.

Cresterea bifidobacteriilor in intestinul gros ar fi benefica prin producerea unor compusi care anihileaza anumiti agenti patogeni, prin reducerea productiei de amoniac din sange si producerea de enzime digestive.

 

Lactobacilii si bifidobacteriile, cel mai des utilizate ca probiotice

Sinbioticele, combinatii de pre- si probiotice, exercita atat efecte prebiotice, cat si probiotice. Astfel de produse sinbiotice sunt lactatele fermentate (iaurtul si kefirul). Lactobacilii si bifidobacteriile sunt cele mai cunoscute microorganisme utilizate ca probiotice. In intestin exista o multime de microorganisme care il populeaza in mod obisnuit. Acestea asigura combustibilul nutritiv esential, influenteaza metabolismul energetic, dar si dezvoltarea si functionarea sistemului imunitar.

Flora microbiana este prezenta in intestin de la nastere si se modifica in timpul primului an de viata. Fiecare adult prezinta o populatie microbiana proprie, de aproximativ 100.000 miliarde de specii de bacterii, predominant in intestinul gros, determinata de genotip, dar si de colonizarea initiala la nastere prin transmitere verticala de la mama, populatie microbiana relativ constanta pe parcursul vietii, dar care poate prezenta modificari in functie de factorii de mediu si de starea de sanatate. Relatia dintre intestin si flora microbiana nu este intotdeauna una benefica, orice dezechilibru poate duce la inflamatia intestinului.

 

Aproape 60% din sistemul imun celular se regaseste in mucoasa intestinala

Peretele intestinului, ca element situat intre flora microbiana si tesutul limfoid asociat sistemului gastrointestinal, joaca un rol important in formarea raspunsului imun de la nivelul mucoasei intestinului, aproximativ 60% din sistemul imun celular uman regasindu-se in mucoasa intestinala. Astfel, acest perete intestinal, impreuna cu mucusul intestinal secretat, au rol de bariera pentru bacterii si alte elemente, de exemplu, antigene, care pot trece din lumenul intestinal in sange.

Orice leziune, anatomica sau functionala, la nivelul acestei bariere, poate favoriza inflamatia, deoarece exista celule specializate in reglarea productiei de mucus si factori care intervin in repararea peretelui deteriorat si in reglarea inflamatiei, dar si celule care secreta componente cu rol antimicrobian.

 

Sub ce forma putem gasi probioticele?

In mod obisnuit, probioticele se gasesc in produsele lactate si alimentele cu adaos de probiotice, dar exista si conditionate in comprimate, capsule, plicuri cu produs in forma uscata-liofilizata sau lichida. Doza utila de probiotic variaza in functie de tulpina si forma de prezentare. Desi cele mai multe suplimente contin intre 1 si 10 miliarde unitati/doza, unele produse s-au dovedit eficiente la doze mult mai mici, altele, la doze mari. Suplimentul probiotic trebuie sa specifice tipul si tulpina de probiotic, care trebuie sa fie in forma vie, doza sa fie adecvata biodisponibilitatii si sa fie probata eficienta in studii clinice umane controlate.

 

Un probiotic eficient trebuie sa intruneasca anumite conditii:

  • Sa contina un component prebiotic, cu rol de „combustibil” pentru probiotic, care sa-i confere eficienta, iar dintre prebiotice, pectina este una dintre cele mai eficiente;
  • Sa cuprinda cel putin 3 varietati de tulpini probiotice, cele mai eficiente ar fi:  Lactobacillus Acidophilus, Lactobacillus BulgaricusBifidobacterium Bifidum si Lactobacillus Salivarius;
  • Forma de prezentare si administrare sa confere produsului rezistenta la aciditatea gastrica si sa asigure eficienta maxima.

 

Cum se administreaza probioticele?

Controverse apar in ceea ce priveste modul de administrare al probioticelor. In general, se considera ca o varianta utila ar fi administrarea odata cu alimentele, deci in timpul mesei, dar acestea sa nu fie fierbinti, pentru a nu inactiva probioticul. Cel mai eficient mod de administrare ar fi in iaurt, lapte batut sau kefir. Durata optima de administrare este de 10 zile/luna, 2-3 luni consecutiv, iar doza zilnica va fi stabilita in functie de boala, de particularitatile pacientului si de suplimentul administrat.

Rezultatele cercetarilor efectuate pana in prezent sunt incurajatoare in ceea ce priveste rolul probioticelor in:

  • Diaree, in special cea legata de tratamentul cu antibiotice;
  • Colon iritabil;
  • Boli inflamatorii intestinale;
  • Stimularea imunitatii;
  • Afectiuni ale pielii – eczeme, dermatite;
  • Afectiuni hepatice;
  • Alergii alimentare;
  • Artrita reumatoida;
  • Infectii genito-urinare;
  • Prevenirea/reducerea severitatii racelilor sezoniere si gripei.

 

Specii de probiotice:

     1.Lactobacilii: 50 de specii, cele mai frecvente in alimente si suplimente: Lactobacillus acidophilus, L. acidophilus DDS-1, Lactobacillus bulgaricus, Lactobacillus rhamnosus GG, Lactobacillus plantarum, Lactobacillus reuteri, Lactobacillus salivarius, Lactobacillus casei, Lactobacillus johnsonii si Lactobacillus gasseri, utili in diaree, intestin iritabil;

     2.Bifidobacterii: 30 de specii – Bifidobacterium bifidum, Bifidobacterium lactis, Bifidobacterium longum, Bifidobacterium breve, Bifidobacterium infantis, Bifidobacterium thermophilum si Bifidobacterium pseudo longum – utili in intestin iritabil, diabet, sanatatea cavitatii orale prin probioticele din secretia salivara, mentinerea nivelului grasimilor;

     3.Saccharomyces boulardii: probiotic din drojdie, util in diaree, infectii cu Helicobacter Pylori, Clostridium difficile, afectiuni dermatologice;

     4.Streptococcus thermophilus: se pare ca ar fi util in intoleranta la lactoza;

     5.Enterococcus faecium: normal in intestin;

     6.Leuconostoc: lactacid cu rol in fermentatie, intalnit in varza si alte legume murate.

 

 

Dr. Ruxandra Ionescu

Medic specialist gastroenterolog 

Bibliografie:

  • World Gastroenterology Organisation Practice Guideline: Probiotics and prebiotics, May 2008;
  • ProThera and Klaire Labs, Probiotic perspectives, 2011;
  • Probiotics &Digestive Health – A Guide to a Healthy Gut, 2013;
  • Are probiotics and prebiotics important for health? Mayo Clinic, 2011;
  • Clara Abraham, M.D., and Judy H. Cho, M.D. Inflammatory Bowel Disease, NEJM 2009; 361:2066-78;
  • Indian Council of Medical Research, GUIDELINES FOR EVALUATION OF PROBIOTICS IN FOOD, 2011;
  • Medicinenet.com/probiotics;
  • FAO: Food and Agriculture Organization Of The United Nations; WHO: World Health Organization. 
Nota pentru articolul «Rolul probioticelor in mentinerea sanatatii»:5.00/ 5 (5 voturi)
tonica
2017-05-10T17:42:59+00:00

2 comentarii pentru articolul “Rolul probioticelor in mentinerea sanatatii”

  1. silvia spune:

    mama are helicobater pylori varsta 79 ani ce tratament este indicat =si naturist analiza indica 28,20 multumesc ptr sfat


    1. farmaciata spune:

      Buna ziua,
      Helicobacter pylori se rezolva cu tratament antibiotic. Va recomand sa mergeti la un medic gastroenterolog in acest sens.
      Dr. Alin Popescu


Lasa un comentariu

Adresa ta de e-mail nu va fi publicata. Campurile marcate sunt obligatorii *



Mentine-te
sanatos
in fiecare luna
catena
Mentine-te sanatos cu NEWSLETTERUL
Nu, multumesc