Diferențele biologice dintre femei și bărbați nu se rezumă doar la hormoni sau la particularități anatomice vizibile. În ultimii ani, cercetarea medicală a început să arate tot mai clar că aceste diferențe pătrund adânc, până la nivel molecular, influențând modul în care apar, evoluează și răspund la tratament numeroase boli. Afecțiunile respiratorii, în special astmul, se află printre cele mai relevante exemple.
Un nou studiu publicat în revista The FASEB Journal* aduce dovezi suplimentare că plămânii bărbaților și femeilor sunt „construiți diferit” la nivel genetic și molecular, iar aceste diferențe pot explica de ce riscul de astm și alte boli respiratorii nu este același între sexe. Cercetarea a fost realizată de o echipă de la Universitatea de Tehnologie din Sydney (UTS) și Institutul Woolcock de Cercetări Medicale, folosind un model preclinic care a permis izolarea unei variabile esențiale: cromozomii X și Y, cei care determină sexul biologic.
Plămâni diferiți încă din starea de sănătate
Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului este că diferențele nu apar odată cu boala, ci există chiar și atunci când organismul este perfect sănătos
Mai concret, cercetătorii au observat că plămânii masculini prezintă o reactivitate mai mare la factorii declanșatori inhalați – precum alergeni, poluanți sau iritanți. Această hiperreactivitate bronșică este un mecanism central în apariția astmului.
Important este că această diferență nu este determinată de un singur hormon sau de o genă izolată, ci de modul în care funcționează ansambluri întregi de gene.
Rolul rețelelor genetice pulmonare
Studiul este considerat primul care demonstrează că sexul biologic modulează rețelele genetice ce controlează reactivitatea bronșică în condiții fiziologice normale. Cu alte cuvinte, modul în care genele „lucrează împreună” în plămâni diferă între femei și bărbați încă din start.
Aceste rețele genetice coordonează procese esențiale:
- răspunsul la inflamație;
- contracția musculaturii bronșice;
- reacția la alergeni;
- repararea țesuturilor pulmonare.
„În esență, cele două sexe utilizează instrumente genetice diferite atunci când sunt expuse la factori de mediu”, a explicat dr. Zakarya, unul dintre autorii studiului.

Impactul expunerilor din primii ani de viață
Un element deosebit de relevant al cercetării vizează perioada timpurie a vieții – etapa în care plămânii sunt încă în dezvoltare.
Rezultatele indică faptul că expunerile precoce la factori de mediu (poluare, fum de țigară, alergeni, infecții respiratorii) pot remodela aceste rețele genetice diferit la fete și la băieți. Această observație oferă o explicație biologică pentru datele epidemiologice deja cunoscute:
- în copilărie, băieții dezvoltă mai frecvent astm;
- la vârsta adultă, prevalența devine mai mare la femei.
Modificările genetice timpurii ar putea programa modul în care plămânii reacționează ulterior la agresiuni.
De ce contează pentru astm și BPOC
Bolile respiratorii cronice afectează milioane de oameni la nivel global, iar diferențele între sexe sunt observate nu doar în incidență, ci și în severitate și răspuns la tratament.
Potrivit autorilor, studiul arată că aceste variații nu sunt simple coincidențe clinice, ci reflectă particularități biologice fundamentale. „Acest studiu arată că aceste diferențe nu apar odată cu boala, ci sunt încorporate în biologia pulmonară încă din primii ani de viață”, spun cercetatorii.
Implicații pentru medicina de precizie
Descoperirile susțin tot mai puternic necesitatea unei abordări personalizate în medicină, care să includă sexul biologic ca variabilă majoră, nu secundară.
Autorii atrag atenția că, istoric, multe studii biomedicale nu au analizat separat datele pe sexe sau au folosit predominant modele masculine.
Iar ignorarea acestor diferențe poate avea consecințe directe asupra sănătății populației.
Deși rezultatele sunt solide, ele provin dintr-un model preclinic. Următorul pas este validarea la pacienți umani, pentru a confirma aplicabilitatea clinică.
*Studiu publicat în revista The FASEB Journal, realizat de cercetători ai Universității de Tehnologie din Sydney (UTS) și Institutului Woolcock de Cercetări Medicale.
Foto: shutterstock.com







