Revista care te mentine sanatos

ORL

Nas infundat care curge permanent? Descoperiti cauzele

Dr. Daniel Lupoi, ,medic specialist otorinolaringologie (ORL), Clinica Gral Stefan cel Mare, tel: 021.323.00.00, www.gralmedical.ro
15 noiembrie 2018
Share
Nas infundat

Desi pare un paradox, nasul infundat care curge este o problema frecventa si care poate aparea din multe motive. Pentru a elucida cauza, este nevoie de un adevarat interogatoriu, respectiv anamneza in limbaj medical.

Pentru a putea pune un diagnostic, pacientul trebuie sa ofere detalii legate de: de cand are aceasta problema; daca are ambele nari infundate sau doar una; daca narile se infunda pe rand, cand o nara, cand cealalta; obstructia nazala este permanenta sau intermitenta; cand se infunda – dimineata, in cursul zilei, seara; la locul de munca sau acasa; ce curge din nas; curge din ambele nari. Aflati posibilele cauze ale obstructiei nazale insotita de rinoree!

Afectiunile infecto-inflamatorii nazale

Inflamatia mucoasei nazale, indiferent de cauza, se numeste rinita. Dar, cum exista o unitate structurala intre mucoasa de la nivelul foselor nazale si cea sinusala, de cele mai multe ori, avem de-a face cu o rinosinuzita. La randul lor, rinitele sau rinosinuzitele pot avea numeroase cauze:

  • Infectia virala, care se manifesta prin obstructie nazala si rinoree seroasa, apoasa. In acest caz, tratamentul se rezuma la aplicarea de decongestionante nazale si toaleta foselor nazale cu apa de mare. Aplicarea spray-urilor decongestionante trebuie facuta cu responsabilitate si pe o perioada scurta de timp. Pentru a favoriza drenajul rinosinusal, este deosebit de important ca nasul sa fie liber. Se poate evita foarte usor aparitia unei infectii la nivel rinosinusal prin simpla aplicare de solutii decongestionante. Obstructia nazala determina stagnarea secretiilor la nivel rinosinusal, secretii care se pot coloniza bacterian. Lavajul cu apa de mare este, de asemenea, foarte util. Totusi, in situatia in care avem de-a face cu o colonizare bacteriana, iar secretiile se transforma din incolore in galben-verzui si sunt insotite de febra, este indicat sa se apeleze si la tratament antibiotic. Acest tratament nu trebuie luat dupa schemele de tratament de genul „asta am gasit prin casa”. In situatiile in care nu este vorba despre urgente, tratamentul antibiotic se administreaza numai dupa ce s-a recoltat corect o secretie nazala si s-a identificat agentul infectios, ulterior efectuandu-se o antibiograma. Ce inseamna secretie corect recoltata? Inseamna ca acel mediu de recoltare trebuie introdus la nivelul foselor nazale (medicii ORL cunosc aceasta procedura). De cele mai multe ori, se recolteaza superficial, de la nivelul vestibulului nazal, iar rezultatul este invariabil: stafilococul auriu. Acest lucru este sinonim cu a recolta secretie din oricare loc de pe piele.
  • Alergia.In cazul rinitei alergice, pacientii prezinta obstructie nazala, rinoree seroasa abundenta, accese de stranut „in salve”, mancarime nazala si oculara. Medicul alergolog este in masura sa identifice alergenul care a produs disconfortul, dar sa initieze si tratamentul simptomatic – antialergic, decongestionant nazal. Trebuie mentionat faptul ca exista un trend crescator in utilizarea produselor naturiste. Exista pe piata o serie de spray-uri nazale sau produse pe baza de propolis. De cele mai multe ori, aceste produse au o eficienta si tolerabilitate foarte bune, insa, daca pacientul este alergic la diverse polenuri, este indicata evitarea unor astfel de produse care pot agrava simptomatologia. Un mijloc eficient si util in combaterea obstructiei nazale este reprezentat de corticoizii topici. Exista o temere nefondata „in popor” referitoare la administrarea intranazala a „cortizonului”. Acest lucru nu este bazat pe argumente stiintifice. Avantajul administrarii intranazale de substante corticoide este reprezentat de faptul ca nu creeaza dependenta, iar efectul decongestionant, desi se instaleaza mai greu, este de durata. Aceste spray-uri pot fi folosite pe parcursul a 2-3 luni.
  • Rinitele medicamentoase, hormonale, ocupationale etc. Una dintre provocarile cu care se confunta medicii ORL este reprezentata de pacientul de varsta a treia. Acesta poate prezenta rinita senila, care se manifesta in special prin rinoree seroasa posterioara. Pacientul este deranjat de faptul ca „i se scurg in gat” secretii mucoase. Investigatiile clinice si paraclinice efectuate pun diagnosticul de rinita si il exclud pe cel de rinosinuzita. Tratamentul se poate rezuma la aplicarea de solutii trofice ale mucoasei (precum vitamina A) sau lavajul salin. De cele mai multe ori, pacientii sunt nemultumiti, deoarece simptomatologia nu se elimina in totalitate. De asemenea, pacientele gravide pot prezenta rinita de sarcina, cand nu pot face abuz de substante decongestionante. Lavajul cu solutii salinte hipertone (care contin mai multa sare in comparatie cu cele izotone) poate fi util in astfel de situatii. In cazul in care tratamentul medicamentos s-a dovedit ineficient, se poate apela cu succes la tratamentul chirurgical. Acesta poate fi efectuat in ambulatoriu sau sub anestezie generala, in functie de decizia medicului ORL. Este importanta colaborarea intre medic si pacient. In urma consultului ORL, se stabileste aspectul rinitei (hipertrofie osoasa/mucoasa), capacitatea mucoasei de a reactiona la substante vasoconstrictoare. Operatia pentru rinita hipertrofica are ca scop crearea unei filiere respiratorii eficiente. Operatia din ambulatoriu se efectueaza sub anestezie locala, cu ajutorul laserului sau al radiofrecventei. Riscurile de sangerare sunt minime, iar rezultatele sunt bune. In cazul in care hipertrofia include si componenta osoasa, este recomandata efectuarea unei operatii sub anestezie generala, cand este indepartata o parte din mucoasa si structura osoasa a cornetelor nazale inferioare. Riscul de sangerare este minimizat prin hemostaza intraoperatorie cu electrocauterul. Aceasta manevra impune suportarea unui tamponament nazal pentru 24 de ore, insa rezultatele sunt foarte bune.
  • Rinosinuzitele. La om se gasesc urmatoarele sinusuri: maxilar, frontal, etmoid si sfenoid. Orice inflamatie sau infectie la acest nivel se poate traduce printr-un diagnostic de rinosinuzita frontala, maxilara, etmoidala sau sfenoidala. De cele mai multe ori, procesul inflamator cuprinde mai multe sinusuri si putem vorbi, astfel, despre rinopolisinuzite sau pansinuzite. Semnele si simptomele majore ale unei sinuzite sunt: senzatie de presiune/plenitudine faciala, obstructie nazala, rinoree anterioara sau posterioara, afectarea mirosului si febra in cazul rinosinuzitelor acute. Trebuie remarcat faptul ca in criteriile majore de diagnostic nu este inclusa durerea, ci senzatia de presiune. Sunt multi pacienti care prezinta cefalee (durere de cap) si care confunda o nevralgie simpla cu o sinuzita. Rinoreea (secretia nazala) din sinuzite nu mai este precum cea din rinite. De aceasta data, la examenul clinic al pacientilor se remarca secretii muco-purulente care se scrug de la nivelul meatului nazal mijlociu sau dinspre recesul sfenoetmoidal. Iata de ce este absolut obligatoriu sa se recolteze secretii de la acest nivel in vederea identificarii corecte a infectiei. Acest examen clinic poate fi dublat de un examen endoscopic nazal, care nu este dureros, si este tolerat chiar de catre copii. Avantajul este ca imaginea intranazala este marita si afisata in timp real pe un monitor. O particularitate in diagnosticul rinosinuzitelor, atunci cand medicul ORL o considera necesara, este reprezentata de investigatia imagistica. Radiografia de sinusuri anterioare sau posterioare ale fetei a avut un rol bine definit in diagnosticul paraclinic al acestei afectiuni, insa acum are rol doar de orientare. Standardul de aur este reprezentat de computer tomograf. Se pot obtine informatii despre anatomo-patologia locala. Aceasta investigatie se realizeaza rapid, in aproximativ 5-10 minute si este accesibila ca pret (aproximativ 30-50 euro) – in cazul in care pacientul nu reuseste sa o faca pe decontare la Casa de Asigurari. In cazul in care sunt prezente deja complicatii ale sinuzitelor sau deja s-au cronicizat, se poate indica un tratament chirurgical. In prezent, sunt chirurgi talentati care efectueaza interventiile chirurgicale sub control endoscopic, cu pense fine, astfel incat pacientii se intreaba uneori daca chiar au fost operati. Tratamentul postoperator este deosebit de important, iar pacientul trebuie sa inteleaga faptul ca este esential sa se prezinte zilnic la control pentru indepartarea secretiilor si crustelor de la nivelul foselor nazale. Altfel, exista riscul de vindecare vicioasa, cu consecinte nedorite atat pentru pacient, cat si pentru medic.
  • Sinuzita insotita de polipi. Este bine de stiut ca acesti polipi sunt diferiti de „polipii copilariei”. Se manifesta tot prin obstructie nazala, rinoree si hiposmie/anosmie (lipsa totala sau partiala a mirosului). Tendinta acestor polipi este de a-si mari volumul. Cand este necesar, se impune tratament chirurgical. Este importanta urmarirea prin controale periodice la medicul ORL, pentru a primi cele mai bune indicatii de tratament. Polipii nazali ai adultului reprezinta o boala recidivanta. Sunt pacienti care au multe operatii de acest fel, actualmente neexistand un tratament medicamentos care sa rezolve cauza, nu efectul. In ceea ce priveste polipii copilului, acestia se pot manifesta tot prin obstructie nazala si rinoree. Polipii copilului sau rinoadenoidita cronica hipertrofica nu este altceva decat marirea in volum a unui tesut limfatic, ca urmare a infectiilor repetate din zona ORL. Corpul omenesc este o „masinarie” fenomenala. Orice om prezinta un tesut limfatic in zona faringiana, care are rol de „santinela imunitara” la poarta aerodigestiva de intrare in organism. Aceasta „santinela imunologica” a fost denumita inelul limfatic al lui Waldeyer si este alcatuit din: amigdalele palatine (cele pe care le observam cand deschidem gura), amigdala linguala, foliculii limfatici Gilette, amigdala peritubara Gerlach si amigdala lui Luschka (ultimele doua sunt situate in spatele nasului). Oricare dintre aceste structuri limfatice se poate hipertrofia, poate creste in volum. In momentul in care amigdala lui Luscka se hipertrofiaza, apar obstructia nazala, secretiile nazale, dar si cele de la nivelul urechii nu mai pot fi drenate eficient. In acest caz, substantele vasoconstrictoare nu amelioreaza obstructia nazala a copilului, acesta avand o voce „adenoidiana”. Se impune operatia de scoatere a acestei amigdale, sub anestezie generala (traumatismul pentru copil fiind minim). Se evita, astfel, aparitia complicatiilor, dintre cele mai de temut fiind otite repetate cu posibila afectare irecuperabila a auzului.
  • Sinuzita odontogena. Tinand cont de faptul ca dintii au raport apropiat cu planseul sinusal, uneori radacinile acestora mergand pana in sinusuri, o infectie la nivel dentar se poate propaga cu usurinta la nivel sinusal. De asemenea, tratamentele agresive efectuate de unii medici stomatologi pot determina patrunderea de material dentar pana in sinusuri. Meterial dentar inseamna pasta de obturatie a canalelor, freze dentare, radacini si implanturi dentare. In acest caz, apare o reactie inflamatorie sinusala, fapt ce impune un tratament in colaborare multidisciplinara medic stomatolog-medic ORL. Manifestarile clinice sunt de aceasta data limitate doar la partea afectata: rinoree unilaterala, obstructie nazala unilaterala, cacosmie (miros urat). Daca este posibil sa se rezolve cauza de catre medicul stomatolog, pacientul se poate vindeca fara operatie. Altfel, este nevoie de o interventie chirurgicala pentru indepartarea corpilor straini de la nivelul sinusului maxilar.

In cazul in care nu se instituie tratamentul la timp, o sinuzita, indiferent de tipul ei, poate avea consecinte fatale. Procesul infecto-inflamator se poate extinde la zonele invecinate, inclusiv la cutia craniana.

Ce trebuie sa stiti despre rinita non-alergica

Patologie tumorala

Patologia tumorala

Formatiunile tumorale rinosinusale se manifesta prin obstructie nazala unilaterala, intr-un stadiu incipient. De asemenea, obstructia nazala se poate insoti de rinoree unilaterala. Insa, de multe ori, ceea ce curge din nas pot fi secretii serosangvinolente sau chiar sange. Trebuie retinut faptul ca o obstructie nazala unilaterala insotita de sangerare impune o prezentare de urgenta la medicul ORL in vederea stabilirii unui diagnostic. Aceste tumori pot fi benigne sau maligne. In cele mai multe cazuri, se impune recoltarea unui fragment din formatiunea tumorala si stabilirea diagnosticului histopatologic, care dicteaza atitudinea terapeutica ulterioara.

Alte situatii

Sunt anumite situatii particulare care se pot insoti de obstructie nazala si rinoree. Nu exista rinita unilaterala. Nu poate exista o rinoree unilaterala, mai ales daca din nas se scurge un lichid clar, in picatura. In acest caz, cel mai probabil este vorba despre un defect la nivelul tavanului foselor nazale prin care se scurge lichid cefalorahidian. Diagnosticul este pus pe baza unor investigatii clinice si paraclinice, iar tratamentul poate fi chirurgical, evitandu-se riscul de aparitie a unor eventuale meningite.

Nota pentru articolul «Nas infundat care curge permanent? Descoperiti cauzele»:5.00/ 5 (2 voturi)

Lasa un comentariu

Adresa ta de e-mail nu va fi publicata. Campurile marcate sunt obligatorii *



Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comentarii online. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Sunt de acord cu politica de confidentialitate

Mentine-te
sanatos
in fiecare luna

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Sunt de acord cu politica de confidentialitate

Politica de confidentialitate