Histeroscopia reprezinta examinarea vizuala a cavitatii uterine cu ajutorul histeroscopului, un instrument optic subtire, dotat cu o micro-camera, conectat la un monitor, in scopul depistarii eventualelor anomalii. Aceasta procedura permite explorarea canalului endocervical si a traiectului sau, a cavitatii uterine si a orificiilor interne ale trompelor.
Histeroscopia se recomanda in cazuri de infertilitate, de menometroragie (hemoragie genitala care se prelungeste si dupa terminarea menstruatiei), de avort spontan recurent, dar si in cazurile in care s-a constatat o imagine ecografica intrauterina anormala sau in scopul indepartarii unui sterilet atunci cand firele acestuia nu sunt vizibile. Sa aflam, asadar, in ce situatii este recomandata histeroscopia si cum se desfasoara aceasta.
Care este perioada propice efectuarii histeroscopiei
Aceasta procedura se realizeaza doar de catre medicul ginecolog, in afara perioadei menstruatiei, in prima parte a ciclului menstrual. La o femeie de varsta fertila, momentul ideal pentru realizarea unei histeroscopii este intre zilele 10 si 14 ale ciclului menstrual (ziua intai fiind prima zi de menstruatie). Respectarea acestui interval de zile este necesara pentru a avea certitudinea ca nu exista o sarcina. In plus, in aceasta faza a ciclului, endometrul este fin si mai usor analizabil. In cazul femeii aflate la menopauza, histeroscopia poate avea loc oricand.
Cum se desfasoara histeroscopia
Histeroscopia se efectueaza fara anestezie si dureaza cateva minute. Histeroscopul va avea atasata si o perfuzie cu ser fiziologic, care va permite intinderea pliurilor mucoasei uterine si, deci, explorarea mai eficienta a cavitatii uterine.
Pacienta se instaleaza in pozitie ginecologica, medicul va introduce speculumul, va dezinfecta colul uterin, apoi va introduce histeroscopul in uter. Uneori, este necesara o ecografie complementara imediat dupa histeroscopie. Pacienta nu va simti durere in timpul procedurii, singura senzatie care ar putea fi oarecum dezagreabila fiind asemanatoare senzatiilor din timpul unei menstruatii dureroase. Histeroscopia poate fi dureroasa in mai putin de 5% din cazuri, in situatia in care obstructia colului necesita o dilatare sau in care pacienta este foarte tensionata. Daca medicul considera ca este necesar, la finalul examenului poate realiza o biopsie de endometru, care putea provoca dureri usoare.
Ce diagnostice sunt posibile in urma histeroscopiei
Histeroscopia poate evidentia un rezultat normal sau, dimpotriva, anumite afectiuni ginecologice sau anomalii uterine precum: polip uterin, fibrom submucos, adenomioza, sinechie (lipirea anormala a doua organe sau doua tesuturi, fie ca urmare a unei infectii, fie ca urmare a unei intreruperi de sarcina), cancer endometrial, endometrita, malformatii congenitale ale uterului, hipertrofie endometriala, atrofie endometriala etc.
Ce se intampla dupa histeroscopie
Post-histeroscopie, poate aparea o mica sangerare sau o scurgere de ser fiziologic si pot fi resimtite dureri usoare, asemanatoare celor din timpul menstruatiei. Pacienta isi poate relua insa activitatea normala. Rezultatul poate fi aflat pe loc, nu insa si in cazul in care a fost necesara o biopsie de endometru. In acest din urma caz, reuzultatele se obtin intr-un interval cuprins intre 7 si 10 zile. Daca se descopera o anomalie, se intervine chirurgical. Totusi, daca dupa histeroscopie apar manifestari neplacute precum dureri anormale sau febra, trebuie anuntat medicul.
