Eczema este una dintre cele mai frecvente afecțiuni inflamatorii ale pielii și poate apărea la orice vârstă. Uneori începe cu o zonă de piele uscată care provoacă mâncărime, alteori cu roșeață, descuamare sau mici vezicule. Manifestările pot dispărea pentru o perioadă și reveni ulterior, iar factorii care declanșează episoadele diferă de la o persoană la alta.
De fapt, eczema nu este o singură boală. Termenul este folosit pentru un grup de afecțiuni inflamatorii ale pielii, care pot avea cauze și manifestări diferite. Dermatita atopică este cea mai cunoscută dintre ele, însă există mai multe tipuri de eczemă, iar identificarea corectă a formei este importantă pentru alegerea tratamentului.
Ce este eczema
Termenii „eczemă” și „dermatită” sunt utilizați frecvent pentru a descrie afecțiuni caracterizate prin inflamarea pielii. În funcție de forma și stadiul bolii, pielea poate deveni uscată, iritată, descuamată, fisurată sau îngroșată și pot apărea papule, vezicule ori cruste.
Unul dintre simptomele caracteristice este pruritul – mâncărimea –, care poate fi intens. Scărpinatul oferă o ameliorare de moment, dar afectează suplimentar bariera protectoare a pielii, accentuează inflamația și întreține cercul vicios mâncărime–scărpinat. În timp, pielea se poate îngroșa, iar leziunile produse prin scărpinare pot crește riscul de infecție.
Eczema nu este contagioasă și nu se transmite prin atingerea pielii afectate. Poate avea însă o evoluție cronică sau recurentă, cu perioade în care simptomele sunt aproape absente și pusee în care acestea reapar sau se agravează.
Tipuri de eczemă: cum se diferențiază
Există mai multe tipuri de eczemă, care se deosebesc prin cauze, aspectul și localizarea leziunilor sau contextul în care apar.
Dermatita atopică este cea mai frecventă formă și debutează adesea în copilărie, deși poate apărea și la adulți. Este o afecțiune complexă, în care sunt implicate predispoziția genetică, răspunsul imun și alterarea barierei cutanate. Pielea pierde mai ușor apă, devine uscată și este mai vulnerabilă la acțiunea factorilor din mediul exterior. Mâncărimea poate fi intensă, iar localizarea leziunilor diferă în funcție de vârstă.
Dermatita de contact apare în urma contactului pielii cu anumite substanțe. Forma iritativă poate fi provocată de detergenți, săpunuri, solvenți sau expunerea repetată la apă. Forma alergică reprezintă o reacție a sistemului imunitar la o substanță față de care persoana s-a sensibilizat, precum nichelul, parfumurile, conservanții sau anumite ingrediente din produsele cosmetice.
Eczema dishidrotică, numită și pomfolix, afectează în special palmele, marginile degetelor și tălpile. Se manifestă prin vezicule mici, profunde și foarte pruriginoase. După dispariția lor, pielea se poate descuama, usca și fisura.
Eczema numulară produce pete rotunde sau ovale, asemănătoare unor monede, însoțite frecvent de mâncărime. Uscăciunea pielii joacă un rol important, iar leziunile pot apărea inclusiv după o zgârietură, o înțepătură de insectă sau o altă agresiune asupra pielii.
Eczema mâinilor poate avea cauze diferite și este frecvent asociată cu expunerea repetată la apă, detergenți, produse de curățare sau alte substanțe iritante. Pielea poate deveni foarte uscată, inflamată și dureroasă și pot apărea fisuri. Persoanele ale căror profesii presupun spălarea frecventă a mâinilor sau contactul cu substanțe iritante pot fi mai expuse.
Neurodermatita, sau lichenul simplex cronic, se caracterizează prin una sau mai multe zone cu mâncărime persistentă. Scărpinarea și frecarea repetată determină în timp îngroșarea pielii, iar întreruperea cercului mâncărime–scărpinat reprezintă o parte importantă a tratamentului.
Dermatita de stază apare de regulă la nivelul gambelor și gleznelor și este asociată cu circulația venoasă deficitară. Pe lângă mâncărime și inflamație, pot apărea umflarea picioarelor și modificări ale culorii pielii, iar în formele avansate se pot dezvolta răni sau ulcerații.
Aceste tipuri de eczemă pot avea manifestări asemănătoare, motiv pentru care aspectul leziunilor nu este întotdeauna suficient pentru stabilirea diagnosticului.
De ce apare eczema și ce poate declanșa un puseu
Nu există o singură cauză pentru toate tipurile de eczemă. Este importantă și diferența dintre cauza bolii și factorii care pot declanșa sau agrava un episod.
În dermatita atopică, de exemplu, sunt implicate predispoziția genetică, răspunsul sistemului imunitar și funcționarea defectuoasă a barierei cutanate. În dermatita de contact, inflamația apare în urma expunerii la un iritant sau la un alergen, iar dermatita de stază este legată de circulația venoasă deficitară.
Peste această predispoziție pot interveni factori care favorizează apariția sau agravarea simptomelor. Săpunurile și detergenții agresivi, parfumurile și unele produse cosmetice, anumite metale, contactul repetat cu apa, aerul foarte uscat, căldura, transpirația, schimbările de temperatură sau unele materiale textile pot provoca probleme anumitor persoane. Stresul poate, de asemenea, să agraveze simptomele, fără a însemna că eczema este o afecțiune „provocată de stres”.
Factorii declanșatori diferă de la o persoană la alta și nu pot fi identificați întotdeauna cu precizie. Observarea contextului în care apar puseele poate fi însă utilă pentru stabilirea unor măsuri individuale de prevenție.
Eczema nu înseamnă automat alergie. Dermatita atopică poate fi asociată cu astmul, rinita alergică sau alergiile alimentare, însă prezența ei nu justifică eliminarea preventivă a unor alimente. Dietele de excludere, mai ales în cazul copiilor, trebuie urmate numai atunci când există o indicație medicală, deoarece restricțiile inutile pot produce dezechilibre nutriționale.
Cum se manifestă eczema
Manifestările diferă în funcție de tipul de eczemă, vârsta persoanei afectate, localizarea leziunilor și stadiul bolii. Mâncărimea și uscăciunea pielii se numără printre cele mai frecvente simptome.
Într-un episod acut pot apărea zone inflamate, papule, vezicule, secreții și cruste. Pe măsură ce problema devine cronică, pielea tinde să fie mai uscată, descuamată, fisurată sau îngroșată. Pot apărea și senzație de arsură sau usturime și modificări ale culorii pielii după vindecarea leziunilor.
Localizarea poate oferi indicii importante. Dermatita atopică afectează frecvent pliurile coatelor și genunchilor la copiii mai mari și adulți, eczema dishidrotică apare pe mâini și picioare, iar dermatita de stază afectează în principal partea inferioară a picioarelor.
Aspectul eczemei poate varia și în funcție de culoarea pielii. Inflamația nu este întotdeauna roșie; pe pielea mai închisă la culoare, zonele afectate pot căpăta nuanțe maronii, violacee sau gri.
Pruritul se poate accentua noaptea, iar în formele severe poate perturba somnul și poate afecta concentrarea, activitatea profesională sau școlară și calitatea vieții.
Cum este diagnosticată eczema
Diagnosticul este în principal clinic. Medicul dermatolog examinează pielea și discută cu pacientul despre debutul și evoluția simptomelor, localizarea leziunilor, posibilii factori declanșatori, produsele folosite pe piele, activitatea profesională și antecedentele personale sau familiale.
Pentru anumite tipuri de eczemă pot fi necesare investigații suplimentare. Dacă este suspectată dermatita alergică de contact, medicul poate recomanda teste epicutanate (patch testing), prin care sunt căutați alergenii care provoacă reacția.
Nu orice zonă roșie, uscată sau care provoacă mâncărime este eczemă. Psoriazisul, infecțiile fungice, scabia și alte afecțiuni dermatologice pot produce manifestări asemănătoare. Tocmai de aceea, o erupție persistentă sau recurentă nu ar trebui tratată la întâmplare doar pe baza aspectului.
Tratamentul eczemei: de la îngrijirea pielii la terapiile moderne
Tratamentul este ales în funcție de tipul de eczemă, severitatea bolii, localizarea leziunilor, vârsta pacientului și eventualele complicații. Nu există o singură schemă potrivită tuturor.
Refacerea barierei cutanate este una dintre măsurile de bază, în special în dermatita atopică. Emolientele și produsele hidratante reduc uscăciunea și ajută pielea să își păstreze funcția protectoare. Sunt preferate, în general, produsele fără parfum, iar băile și dușurile foarte fierbinți și produsele de curățare agresive ar trebui evitate.
Controlul inflamației poate necesita tratament medicamentos. Corticosteroizii topici sunt utilizați frecvent în pusee, iar în anumite situații medicul poate prescrie alte tratamente antiinflamatoare aplicate pe piele. Alegerea medicamentului, concentrația, zona pe care este utilizat și durata tratamentului trebuie adaptate fiecărui pacient.
Pentru formele moderate sau severe care nu sunt suficient controlate prin tratamente locale pot fi recomandate fototerapia sau tratamente sistemice. Opțiunile terapeutice pentru dermatita atopică s-au extins în ultimii ani și includ terapii biologice și alte medicamente care acționează asupra unor mecanisme specifice implicate în inflamație.
Pentru unele tipuri de eczemă, identificarea și îndepărtarea cauzei sunt la fel de importante ca tratamentul leziunilor. În dermatita de contact trebuie evitat iritantul sau alergenul responsabil, iar în dermatita de stază este necesară și abordarea problemei circulatorii.
Cum puteți reduce riscul unor noi episoade
Eczema nu poate fi întotdeauna prevenită, dar îngrijirea constantă a pielii și evitarea factorilor declanșatori cunoscuți pot reduce frecvența și intensitatea puseelor.
Hidratați regulat pielea, inclusiv în perioadele fără simptome, folosiți produse de curățare blânde și evitați apa foarte fierbinte. Dacă ați identificat un produs cosmetic, un detergent, un metal sau un alt factor care vă provoacă simptome, limitați pe cât posibil contactul cu acesta.
Încercați să nu vă scărpinați, chiar dacă mâncărimea este intensă. Unghiile ținute scurte pot limita leziunile produse involuntar. În cazul eczemei mâinilor, protejarea pielii în timpul activităților care presupun contact repetat cu apă sau substanțe iritante poate fi deosebit de importantă.
Când trebuie să mergeți la dermatolog
Consultați medicul dermatolog dacă eczema persistă, se agravează, reapare frecvent, se extinde sau afectează somnul și activitățile obișnuite. Evaluarea este necesară și atunci când nu cunoașteți cauza erupției sau tratamentul folosit nu dă rezultate.
Scărpinatul și deteriorarea barierei cutanate favorizează infecțiile. Apariția puroiului, a secrețiilor, a crustelor gălbui, durerii, umflării, febrei sau agravarea rapidă a leziunilor necesită evaluare medicală.
Există mai multe tipuri de eczemă, iar manifestările asemănătoare nu înseamnă că au aceeași cauză sau necesită același tratament. Diagnosticul corect, îngrijirea constantă a pielii și tratamentul adaptat formei de boală pot ajuta la controlul simptomelor și la reducerea episoadelor de exacerbare.
Foto: shutterstock.com
