Durerile musculare sunt asociate cu disconfort, sensibilitate, crampe, arsură sau senzație de greutate resimțite într-un mușchi, într-un grup muscular sau în tot corpul.
După efort, stres, o poziție incomodă sau o viroză, se pot declanșa dureri musculare, dar există și alte situații în care la baza durerilor musculare stau afecțiuni care necesită o evaluare medicală.
De cele mai multe ori, durerile musculare sunt temporare și se ameliorează la odihnă, hidratare și mișcare blândă. Dacă persistă, se agravează, apare febră, slăbiciune sau dificultate respiratorie se va solicita expertiză medicală.
Ce sunt durerile musculare
Durerile medicale, cunoscute și sub denumirea de mialgii, sunt unul din cele mai frecvente motive pentru care folosim expresii ca „mă doare tot corpul” sau „parcă am febră musculară fără să fi făcut sport”. Ele pot fi locale: la ceafă, spate, umeri sau gambe, ori generalizate, când afectează mai multe zone în același timp.
Un aspect important este contextul declanșării durerilor musculare. Dacă durerea apare după o zi de mutat mobilă, un antrenament mai intens sau stat ore întregi la birou, cauza este adesea mecanică: suprasolicitare, întindere, contractură sau postură incorectă. Dacă apare brusc în tot corpul, alături de frisoane, oboseală și stare de rău, durerea musculară poate fi legată de o infecție virală precum gripa sau COVID-19.
Cauze frecvente pentru durerile musculare
Cele mai comune cauze ale durerilor musculare sunt:
- suprasolicitarea;
- tensiunea;
- stresul;
- treumatismele minore;
- activitățile repetitive.
Mușchiul reacționează prin inflamație locală, contractură și sensibilitate la atingere. Din această cauză durerea poate fi mai intensă la mișcare, la apăsare sau dimineața când corpul este mai rigid.
Efortul fizic poate fi urmat de dureri musculare la 12-48 de ore după activitate, mai ales dacă persoana nu este obișnuită cu acel tip de mișcare. Aceasta este durerea musculară cu debut întârziat și de obicei trece de la sine. Nu este semn că „ai rupt ceva”, ci că fibrele musculare s-au adaptat la un stimul nou.
Stresul este o cauză subestimată. Când ești tensionat, strângi maxilarul, ridici umerii, respiri superficial și ții mușchii încordați fără să îți dai seama. Așa apar dureri musculare la ceafă, umeri, spate sau torace; sunt reacții normale ale corpului.
Infecții care pot declanșa dureri musculare
Durerile musculare generalizate apar frecvent în infecții virale. În gripă, COVID-19 și alte viroze respiratorii, organismul eliberează substanțe inflamatorii ca să lupte cu infecția, iar pacientul simte oboseală, frisoane, sensibilitate și corpul „zdrobit”.
Aceste dureri musculare scad odată cu ameliorarea febrei și a infecției. Dacă durerea este intensă, apare slăbiciune marcată, urină închisă la culoare, confuzie, deshidratare sau respirație grea este nevoie de consult medical de urgență. În cazuri rare, infecțiile severe pot afecta direct mușchiul sau pot declanșa complicații.
Medicamente și dezechilibre care pot duce la dureri musculare
Unele medicamente pot provoca dureri musculare ca efect advers. Un exemplu cunoscut este administrarea tratamentului cu statine, folosit pentru scăderea colesterolului. Nu orice durere a pacienților cu tratament cu statine este cauzată de medicamente, dar simptomele trebuie aduse la cunoștință medicului.
Dezechilibrele de electroliți, deshidratarea, lipsa somnului și deficitul de vitamina D sau alte carențe pot accentua durerile musculare și crampele. În zilele călduroase, după transpirație abundentă sau după episode de vărsături și diaree, mușchii pot reacționa prin spasme, oboseală și senzație de greutate.
Afecțiuni reumatologice și inflamatorii
Dacă durerile musculare persistă săptămâni sau chiar luni și mai apar și dureri articulare, rigiditate matinală, erupții de piele, febră inexplicabilă sau scădere în greutate, medicul poate lua în calcul boli inflamatorii sau autoimune: lupus, polimialgia reumatică, uneori miozite inflamatorii sau alte boli ale țesutului conjunctiv.
În aceste situații, durerile musculare nu sunt doar o febră musculară; corpul transmite că există un process inflamator mai complex. Analizele de sânge, examenul clinic și investigațiile imagistice ajută la diferențierea între o cauză banală și una care necesită tratament specific.
Fibromialgia și durerea cronică
Fibromialgia poate da dureri musculare răspândite, oboseală, somn neodihnitor, dificulatate de concentrare (ceață mentală) și sensibilitate crescută la durere. Pacienții descriu frrecvent că îi doare corpul ca după gripă, dar analizele uzuale pot fi normale. Asta nu înseamnă că durerea este doar închipuită.
În fibromialgie sistemul nervos procesează semnalele dureroase mai intense decât ar trebui. Tratamentul are la bază educație medicală, activitate fizică dozată, somn mai calitativ, gestionarea stresului și la nevoie medicamente recomandate de medic. Pentru multe personae, validarea simptomelor este primul pas spre recuperare.
Probleme la nivelul coloanei, nervilor și circulației
Uneori ce par a fi dureri musculare sunt probleme ce pornesc de la nervi. O hernie de disc, o compresie nervoasă sau o iritație la nivelul coloanei poate da durere care coboară pe braț sau pe picior, furnicături, amorțeală sau slăbiciune. În acest caz zona dureroasă nu este întotdeauna principala problemă.
Durerea în gambă care apare la mers și cedează la repaus poate sugera o problemă vasculară, în special la fumători, persoane cu diabet, hipertensiune sau colesterol crescut. Dacă durerea se asociază cu umflarea unui picior, roșeață, căldură locală sau lipsă de aer, trebuie eliminată urgent o problemă serioasă: existența unui cheag de sânge.
Când trebuie apelat la medic
Dacă durerile musculare nu se ameliorează după câteva zile de îngrijire acasă, revin frecvent, afectează somnul sau afectează activitățile zilnice se va apela la medic. Dacă apar febră mare, gât înțepenit, erupții, slăbiciune accentuată, umflarea dureroasă a unei zone se va merge de urgență la medic. La fel și în cazurile asociate cu dificultate de respirație, amețeală severă, confuzie, imposibilitatea de a mișca un membru, durere toracică sau urină închisă la culoare.
Cum se previn durerile musculare
Prevenția se poate face cu pași mici: încălzire corectă înainte de antrenamente sportive, creșterea treptată a intensității antrenamentelor, pauze la birou, hidratare și somn suficient. O poziție corectă la laptop, exercițiile pentru spate și umeri și ridicarea de pe scaun la fiecare 40-60 de minute reduc riscul de contracturi.
Dacă durerile musculare apar mereu în același loc se recomandă notarea momentelor în care s-au declanșat și contextul. Aceste notițe pot ajuta medicul să identifice tiparul. Contează dacă durerea musculară apare după efort, dimineața, noaptea, după un medicament nou introdus în schema de tratament sau dacă e o perioadă de stres.
Concluzie
Durerile musculare sunt în general un simptom comun, trecător, legat de efort, stres, postură sau infecții ușoare. Durerile musculare pot fi un mesaj simplu că e nevoie de o pauză, hidratare și mișcare blândă sau pot fi un semnal că organismul cere investigații. Diferența e data de durată, intensitate, context și simptomele asociate.
Foto: shutterstock.com
