Revista care te menține sănătos

Interviu

Dr. Andreea Popa: „Mesajele pe care le transmitem și modul în care o facem sunt foarte importante pentru sănătatea emoțională a copiilor”

16 februarie 2021
Share
Exclusiv online
psihiatrul copiilor

Pandemia de COVID-19, restricţiile care au venit la pachet, inabilitatea de a menţine sau de a forma noi legături sociale sunt, cu siguranţă, un factor negativ pentru adulţi, dar mai ales pentru copii şi adolescenţi. Această tranziţie de la obiceiurile pe care copiii le aveau înainte de pandemie faţă de cele de acum reprezintă o provocare pentru orice părinte.

Pentru a afla cum sunt afectaţi copiii şi adolescenţii de apariţia noului coronavirus, dar şi ce soluţii avem pentru a-i ţine departe de consecinţele negative ale acestei perioade, am stat de vorbă cu dr. Andreea Popa, medic specialist psihiatru copii şi adolescenţi, Centrul Medical Bellanima.

Cum au resimţit copiii şi cum resimt în continuare, din punct de vedere psihic, pandemia de COVID-19? Dar adolescenţii?

Acest lucru depinde foarte mult de patologie. În funcție de caz, unele simptome s-au accentuat, pe când altele s-au ameliorat. În cazul în care contextul actual a avut o consecință, să-i spunem „benefică”, iar simptomele s-au ameliorat, cauza cea mai frecventă este îndepărtarea factorilor stresori. De exemplu, pentru copiii cu anxietate socială sau cei care, prin prisma afecțiunilor lor, au conflicte frecvente cu colegii sau profesorii, faptul că nu au mai fost prezenți fizic la școală a scăzut din intensitatea simptomatologiei.

Din păcate, acest lucru are, în unele cazuri, și rezultate nedorite, unele familii renunțând la terapie și considerând că dificultățile copiilor nu mai există. În realitate, tulburarea este încă prezentă, doar că nu mai există expunerea la situațiile dificile pentru copil. Pe de altă parte, simptomatologia se poate accentua în cazul copiilor care au o situație conflictuală în familie. Pentru ei, școala e ca un refugiu, un mod plăcut de a-și petrece timpul prin a învăța și interacționa cu colegii și prietenii. Totuși, creșterea timpului petrecut cu membrii familiei poate deveni o oportunitate pentru îmbunătățirea relațiilor dintre copii și părinţi.

Bullying-ul, fenomenul care ne poate afecta pe toti

Au cei mici capacitatea de a înţelege de ce este nevoie de aceste restricţii? Cum ar trebui părinţii şi bunicii să le explice aceste lucruri?

Copilul, mai ales la vârste mici, este o ființă ludică. Ceea ce înseamnă că cel mai ușor învață prin joc. Dacă vrem să ne învățăm copiii să își însușească o abilitate sau o conduită nouă, cel mai simplu este să o facem prin puterea exemplului și prin joc. De exemplu, în contextul pandemiei, părinții sau bunicii pot să inventeze un joc cu supereroi. Masca este amuleta fermecată și când este folosită de cât mai multă lume, puterea întregii planete crește. De asemenea, în ajutorul părinților vin și multe materiale gratis pe care le putem găsi în mediul online și care pot facilita comunicarea cu cei mici.

Ce efecte poate avea izolarea, lipsa socializării, izolarea de colegi asupra copiilor şi adolescenţilor? „Închiderea grădinițelor și a școlilor, implicit separarea de prieteni și pedagogi înseamnă pierderea, de neînțeles, uneori chiar traumatică, a unor persoane de referință pentru copii”. Afirmaţia aparţine Academiei Germane pentru Copii și Tineret.

Cu siguranță, este o perioadă dificilă și diferită față de ceea ce am trăit până acum. Este necesar să ne readaptăm la noua situație și să ținem minte că suntem un model pentru copiii noștri. Cred că trebuie să avem mereu în vedere faptul că mesajele pe care le transmitem și modul în care o facem sunt foarte importante pentru sănătatea emoțională a copiilor. În această perioadă pot să apară diverse frici, îngrijorări, supărări sau frustrări. Pentru a facilita tranziția la noua situație, este bine să îi ascultăm pe micuți și să vorbim despre emoțiile pe care aceștia le simt. Cum avem de-a face cu o situație pe care nu o putem controla sau influența, este important să ne focalizăm pe găsirea unor soluții și alternative care să funcționeze într-un mod benefic în situația dată. Nu trebuie să uităm că suntem în era digitală și că dacă folosim tehnologia în favoarea noastră, aceasta ne poate fi de mare ajutor. Putem să facem întâlniri online cu prietenii copiilor în care să joace diverse jocuri (de exemplu: ce încape în valiză, mima, ghicește ce animal este etc.) ori putem organiza diverse proiecte pe care micuții le pot discuta în întâlnirile lor online.

sănătate mintală, pandemie, copii în pandemie, efectele pandemiei, coronavirus, psihiatrie, efectele izolării, copiilor,

Părinţii lucrează de acasă, copiii stau cu ochii în tablete, telefoane sau televizoare. Care sunt efectele negative asupra psihicului celor mici?

Trebuie să învățăm să avem grijă de sănătatea noastră psihică, la fel cum avem grijă de cea fizică. Acest lucru este valabil mai ales când este vorba despre micuții noștri, deoarece în timpul copilăriei timpurii are loc o dezvoltare rapidă. Efectele nocive ale expunerii prelungite la ecrane au un impact mai puternic asupra unui creier care se află într-o schimbare accelerată. La fel cum evităm să le dăm copiilor mâncare tip junk food în fiecare zi, ar trebui să procedăm similar și cu timpul excesiv petrecut în fața ecranelor, să încercăm să îl „tăiem din meniu”, pentru că este o hrană nesănătoasă pentru creierul copiilor.

Din păcate, avem de-a face cu un dușman destul de greu de combătut, pentru că timpul nu este la fel de palpabil ca mâncarea nesănătoasă. În aparenţă, am putea fi tentați să credem că e un lucru benefic, pentru că micuții par să se simtă bine și chiar să învețe lucruri chiar dacă petrec foarte mult timp în fața ecranelor. La aceasta se mai adaugă și faptul că, pentru noi, poate fi un ajutor, un mod de a ne da timp și pentru alte lucruri pe care nu le-am putea face dacă micuţii nu ar fi antrenați într-o altă activitate.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă ca micuții sub un an să nu fie deloc expuși la ecrane. Pentru grupa de vârstă 2-4 ani, dacă nu e posibil oprirea accesului la ecrane, atunci este recomandată o vizionare activă, împreună cu părinții, care îi vor explica copilului ce se întâmplă în imaginile prezentate. Totuși, trebuie ținut cont că timpul petrecut în fața ecranelor trebuie să fie mereu unul limitat, sub o oră. Trebuie să ținem seamă că timpul excesiv petrecut în fața ecranelor (televizor, tabletă, telefon, laptop, calculator etc.) poate interfera cu dezvoltarea psihică normală a copiilor noștri. Chiar dacă pare o soluție de moment simplă și accesibilă, trebuie să ținem cont că acțiunile noastre de acum pot avea efecte de lungă durată și, prin urmare, trebuie să acționăm cu responsabilitate și să avem în vedere că scopul nostru principal este să le oferim copiilor o șansă cât mai mare la o dezvoltare sănătoasă.

Ce soluţii există în perioadele de restricţii? Ce ocupaţii ar trebui găsite pentru cei mici?

La fel ca exercițiile fizice, putem practica și sport pentru creierul nostru, pentru a-l menține în alertă și activ. Astfel, ne este mai ușor să putem combate efectele negative ale izolării. Putem să facem din această perioadă o oportunitate de a ne antrena simțurile prin activități care ne dezvoltă atenția și concentrarea. Cum mușchii se lucrează prin exerciții fizice, la fel ne putem lucra și conexiunile neuronale pentru a le întări pe cele vechi sau pentru a crea noi sinapse. Pentru a ne îmbunătăți funcțiile cognitive, ne putem exersa prin joc concentrarea, atenția, memoria, viteza de lucru, inteligența, abilitățile sociale etc. De exemplu, putem să facem puzzle-uri pe care le avem acasă sau putem crea unele noi din pozele cu cei dragi (desenăm pe spate formă de puzzle, o lipim pe un carton și o putem decupa). Interacțiunea socială este și ea importantă și putem să îi ajutăm pe cei mici să fie conectați cu prietenii lor. Putem să îi încurajăm ca atunci când vorbesc online cu cei dragi să își exprime emoțiile și îngrijorările și să le asculte și pe ale celorlalți. Exercițiile fizice sunt și ele hrană pentru creier. Putem să introducem în rutina noastră câteva minute de exerciții pe care să le păstrăm și după dispariția pandemiei. Putem chiar să mergem și să alergăm afară. O altă idee este crearea unei liste cu activități care ne lipsesc în perioada pandemiei și alternative pe care le-am putea găsi pentru a le substitui pe acestea. De asemenea, este important să avem în vedere și pentru ce putem fi recunoscători în momentul de față. Și în cazul acesta, alcătuirea unei liste zilnice poate fi benefică, nu numai pentru că ne poate ajuta să creăm un obicei plăcut, ci și pentru că ne poate face să vedem lucrurile dintr-o altă perspectivă. De asemenea, putem să introducem în rutina zilnică și mici activități de relaxare a creierului, cum ar fi exercițiile de respirație, mindfulness, yoga, meditație etc.

Nu în ultimul rând, cum dieta nu trebuie neglijată, putem alcătui un meniu zilnic sau săptămânal cu micuții noștri, unde aceștia pot alege, de exemplu, ce fructe sau nucifere ar putea mânca pentru a fi sănătoși. Am vorbit despre copii şi adolescenţi, dar cât de greu le este si adulților în această perioadă? Lucrul de acasă şi, în acelaşi timp, atenţie la copii pe perioada întregii zile, în special pentru cei care au decis să nu îi ducă la creşe şi grădiniţe. În această perioadă are loc o reorganizare la nivelul familiei. În majoritatea cazurilor, casa se transformă în locul de mers la serviciu pentru părinți, grădiniță/școală și loc de terapie pentru copii. Părinții sunt nevoiți să își asume mai multe roluri (părinte, educator, terapeut), toate într-un spațiu limitat. Acest lucru poate fi foarte solicitant și pentru părinți. Pentru a putea face mai ușoară situația, ei pot să se conecteze video cu alți părinți și să își împărtășească sentimentele, să facă schimb de soluții legat de noua situație sau chiar să apeleze la ajutor de specialitate, mai ales că specialiștii în sănătate mintală au venit și ei în mediul online, tocmai pentru a putea veni în ajutorul familiilor.

Care sunt cele mai frecvente probleme cu care se prezintă pacienţii în cabinetul dumneavoastră?

Unele dintre cele mai frecvente patologii întâlnite în clinică, în rândul celor care se prezintă la un consult, sunt următoarele:

  • tulburări de neurodezvoltare, iar dintre acestea cel mai des întâlnite sunt tulburările de comunicare, tulburarea din spectru autist, tulburările hiperchinetice cu deficit de atenție, tulburări ale abilităților școlare, tulburarea tranzitorie a ticurilor; 
  • tulburări anxioase: anxietate de separare, anxietate generalizată;
  • tulburări de comportament disruptiv, de control al impulsurilor și de conduită: tulburarea de opoziție și comportament sfidător și tulburarea de conduită.

Afecţiunile minţii sunt suficient de bine înţelese în ţara noastră? Ce ar trebui făcut pentru ca românii să înţeleagă că nu este nicio ruşine să te prezinţi în cabinetul unui medic psihiatru?

Din păcate, stigma asociată tulburărilor de sănătate mintală este încă destul de mare. Oamenii trebuie să înțeleagă că așa cum merg la medic pentru afecțiunile fizice, așa trebuie să meargă la medic și pentru cele psihice. Trebuie să învățăm să acceptăm ajutorul, iar cel mai bun ajutor pe care ni-l putem oferi nouă sau celor dragi este cel de la specialiștii în sănătate mintală. Cu toții putem învăța curajul de a fi imperfecți și să facem din vulnerabilitățile noastre un punct forte. Putem să ne povestim experiențele noastre și să îi încurajăm pe ceilalți să apeleze la medic și pentru suferințele psihice. Trebuie să ținem minte că tot timpul prevenția sau intervenția precoce au rezultatele cele mai bune, iar întreaga familie este degrevată de o tensiune emoțională, în unele cazuri chiar foarte mare. 

sănătate mintală, pandemie, copii în pandemie, efectele pandemiei, coronavirus, psihiatrie, efectele izolării, copiilor,

Cât de complicată este situaţia copiilor cu ADHD a căror terapie a fost întreruptă pe perioada pandemiei? Ce efecte negative pot să apară?

Unele dintre dificultățile copiilor cu ADHD sunt reprezentate de deficitul de atenție și concentrare, impulsivitate și comportament hiperkinetic. Într-adevăr, pentru ei a fost mai dificilă adaptarea la condițiile din pandemie, mai ales că timpul petrecut în casă a crescut, fiind mai dificil să își gestioneze energia. De asemenea, pentru ei este mai dificil să se concentreze și să participe la orele online pentru că acasă nu mai regăsesc mediul structurat de la şcoală. Mulți dintre ei au avut nevoie de supraveghere din partea unui adult pe parcursul orelor de şcoală, pentru a-i putea ajuta să se concentreze pe ce au de făcut. Absența terapiei nu ajută această situație, dar din fericire terapeuții s-au readaptat și au creat noi programe pentru noile dificultăți, aceștia lucrând atât cu părinții, cât și cu copiii în mediul online, când nu s-a mai putut continua terapia în cabinet.

„Mulți părinți sunt încă reticenți în privința tratamentului psihiatric și a efectelor adverse ale acestuia”

Aveţi un caz care să vă fi impresionat în mod deosebit? Care este acela?

Toate cazurile sunt impresionante. Pe lângă afecțiunile copiilor, trebuie să ținem cont că, în momentul în care părinții vin la medic cu micuții lor, îngrijorările și temerile lor pot fi uneori la cote maxime. Fiecare caz are particularitățile și istoria sa, iar bagajul emoțional pe care îl aduce fiecare familie în cabinet este întotdeauna unic și, în aceeași măsură, la fel de important ca toate celelalte cazuri pe care le întâlnim.

Nota pentru articolul «Dr. Andreea Popa: „Mesajele pe care le transmitem și modul în care o facem sunt foarte importante pentru sănătatea emoțională a copiilor”»:5.00/ 5 (2 voturi)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comentarii online. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Sunt de acord cu politica de confidentialitate

Menține-te
sănătos
în fiecare lună

Utilizăm datele tale în scopul corespondenței și pentru comunicări comerciale. Pentru a citi mai multe informații apasă aici.

Sunt de acord cu politica de confidențialitate