Cortizolul este un hormon steroid produs de glandele suprarenale (două glande mici: stânga şi dreapta, situate anatomic deasupra rinichilor).
Receptorii glucocorticoizi, acei receptori pe care acționează cortizolul, sunt prezenți în aproape toate țesuturile din corp. Prin urmare, cortizolul poate afecta aproape fiecare sistem de organe:
- nervos,
- imunitar,
- cardiovascular,
- respirator,
- reproductiv,
- musculo-scheletic,
- tegumentar.
Cortizolul este secretat în cantități mai mari în condiții de stres și ajută la reglarea răspunsului organismului la stres. Cortizolul are în mod fiziologic o secreţie continuă, la nivele variabile în funcție de momentul zilei, având în vedere că este un hormon esențial vieţii şi care afectează aproape fiecare organ și țesut din organism. Se eliberează mai mult cortizol atunci când un individ se confrunta cu oricare dintre următoarele tipuri de stres: stres acut (pe termen scurt), stres cronic (pe termen lung) şi stres traumatic. Nivelurile ridicate sau scăzute de cortizol pot afecta starea de sănătate a unei persoane.
Pe langa implicaţiile cortizolului în funcţia sistemelor amintite mai sus, acesta îndeplineşte şi alte roluri importante, inclusiv:
- reglarea modului în care organismul folosește glucoza (zahărul) pentru energie,
- reducerea inflamației,
- reglarea tensiunii arteriale,
- ajută la controlul ciclului somn-veghe.
Prin procesul numit homeostazie, organismul nostru monitorizează continuu nivelurile de cortizol pentru a menține niveluri constante. Nivelurile ridicate sau scăzute de cortizol pot afecta sănătatea.
Niveluri ridicate de cortizol, cauze
Sindromul Cushing apare atunci când o persoană are niveluri ridicate de cortizol (hipercortizolism) pentru o perioadă lungă de timp. Cauzele nivelurilor ridicate de cortizol și ale sindromului Cushing includ:
- Administrarea de doze mari de medicamente corticosteroizi, cum ar fi prednisonul, prednisolonul sau dexametazona;
- Tumori care produc ACTH – de obicei în glanda hipofiză;
- Tumori ale glandelor suprarenale care provoacă exces de cortizol.
Relația cortizol – stres. De ce este supranumit „hormonul stresului”?
În perioadele de stres, glandele suprarenale vor secreta şi elibera cortizol după ce își eliberează hormonii de „luptă sau fugă”, cum ar fi adrenalina. Acest lucru se întâmplă astfel încât pacientul să continue să rămână în alertă maximă. Cortizolul declanșează, de asemenea, eliberarea de glucoză din ficat. Acest proces oferă o sursă energie rapidă în perioadele de stres.

Legatura dintre nivelul de cortizol și glicemie, respectiv nivelul de cortizol și greutatea unei persoane
Cortizolul contribuie activ la reglarea metabolismului și a nivelului de zahăr din sânge. Metabolismul se referă la procesele chimice din organism care ne permit să funcționăm în parametri optimi. Mii de procese metabolice au loc în permanență.
Cortizolul ne afectează metabolismul ajutând la reglarea modului în care organismul utilizează glucoza (zahărul) pentru energie. Hormonul face acest lucru în multe moduri. De exemplu, cortizolul declanșează pancreasul să scadă insulina și să crească glucagonul. Insulina scade glicemia din sânge, în timp ce glucagonul o crește.
Cortizolul acționează, de asemenea, asupra altor țesuturi pentru a gestiona utilizarea glucozei, inclusiv:
- țesutul adipos (grăsimea corporală),
- ficatul,
- mușchii.
Legatura dintre nivelul de cortizol – imunitate sau cortizol – tensiunea arterială
Cortizolul scade inflamația. În perioade scurte de creștere a secreţiei sale, cortizolul poate stimula imunitatea prin limitarea inflamației. Pe de altă parte, dacă există niveluri constant ridicate de cortizol, peste valorile normale, acest lucru poate conduce la inflamații și la un sistem imunitar slăbit.
Cortizolul intervine în reglarea tensiunii arteriale. Modul exact prin care cortizolul reglează tensiunea arterială la oameni este neclar. Dar nivelurile ridicate de cortizol vor provoca hipertensiune arterială. Iar nivelurile de cortizol mai mici decât în mod normal pot provoca scăderea tensiunii arteriale (hipotensiune).

Legatura dintre nivelul de cortizol și somn
Cortizolul ajută la controlul ciclului somn-veghe. Majoritatea oamenilor au niveluri mai scăzute de cortizol seara, când merg la culcare. Și au niveluri maxime dimineața, chiar înainte de a se trezi. Acest lucru sugerează că acest hormon joacă un rol cheie în ritmul circadian și în modul în care se trezește corpul.
Cortizolul are un impact direct asupra diverselor aspecte ale somnului, în special atunci când nivelurile sale sunt ridicate. Nivelurile ridicate de cortizol pot împiedica capacitatea de a adormi, deoarece promovează starea de alertă mai degrabă decât relaxarea, ceea ce face dificilă inițierea somnului.
Un nivel ridicat de cortizol poate reduce, de asemenea, cantitatea de somn profund (somn cu unde lente) și somn REM (mișcare rapidă a ochilor), ambele importante pentru refacerea fizică și mentală. În schimb, somnul poate deveni mai fragmentat sau mai ușor, ducând la treziri frecvente și o odihnă mai puțin revigorantă. Axul hipotalamo-hipofizo-adrenal (HPA), un sistem complex care implică creierul și glandele suprarenale, reglează producția de cortizol. Atunci când acest ax este hiperactiv, poate duce la niveluri ridicate susținute de cortizol, perturbând astfel arhitectura somnului.

Nivel ridicat de cortizol, simptomele
Simptomele nivelului ridicat de cortizol, sau ale sindromul Cushing, pot include:
- creștere în greutate, în special la nivelul feței și al abdomenului;
- depuneri de grăsime între omoplați şi la nivelul cefei;
- vergeturi late, roşii, roz, violacee, pe abdomen, coapse, braţe;
- slăbiciune musculară la nivelul brațelor și coapselor;
- nivel ridicat al glicemiei în sânge, care adesea se poate ajunge până la diabet zaharat de tip 2;
- tensiune arterială crescută;
- creștere excesivă a părului (hirsutism) în zone anormale de creştere a părului la femei;
- oase fragile (osteoporoză) și fracturi osoase frecvente (inclusiv tasări vertebrale).
Important! Toate aceste simptome atunci când sunt persistente, progresive şi ne afectează calitatea vieţii, necesită un consult de specialitate endocrinologic.

Ce analize şi când sunt necesare
Simptomele unui nivel ridicat de cortizol în organism pot începe să se manifeste după administrarea unor prescripții de corticosteroizi pentru anumite afecțiuni precum bolile inflamatorii intestinale, astmul sau artrita, de exemplu. Prin urmare, puteți fi testat pentru niveluri ridicate de cortizol într-o astfel de situație.
Dacă sunteți adesea deprimat, aveți dureri de cap și/sau de spate frecvente, printre alte simptome, este important să mergeți la un examen medical pentru a vă verifica nivelul de cortizol. Cu ajutorul medicului endocrinolog, puteți determina dacă aveți niveluri ridicate de cortizol sau nu prin următoarele metode:
- Testare cortizolului salivar noaptea târziu și a cortizolului plasmatic la miezul nopții;
- Testul de supresie a dexametazonei cu doze mici (LDDST) (test de sânge);
- Un test de cortizol dozat în urină pe 24 de ore.
În funcție de aceste rezultate, medicul dumneavoastră poate utiliza aceste teste pentru a ajuta la determinarea cauzelor nivelurilor ridicate de cortizol:
- test de stimulare a hormonului de eliberare a corticotropinei (CRH);
- test de supresie a dexametazonei cu doze mari (HDDST) (test de sânge);
- teste imagistice, cum ar fi tomografia computerizată (CT) și imagistica prin rezonanță magnetică (IRM).

Ce putem preveni dezechilibrele
Dacă un pacient este diagnosticat cu sindromul Cushing, va avea nevoie de tratament medical specializat la medicul endocrinolog pentru a vă reduce nivelul de cortizol. Tratamentul implică de obicei medicație și/sau intervenție chirurgicală.
În general, însă, există mai multe modalități de a ajuta la scăderea nivelului uşor crescut de cortizol, inclusiv:
- Somn de calitate. Problemele cronice de somn, cum ar fi insomnia sau lucrul în tura de noapte, pot provoca niveluri mai ridicate de cortizol.
- Mișcarea. Activitatea fizică regulată ajută la îmbunătățirea calității somnului și la reducerea stresului.
- Exerciții de respirație profundă. Respirația controlată ajută la stimularea sistemului nervos parasimpatic, sistemul de „odihnă și digestie”. Acest lucru ajută la scăderea nivelului de cortizol.
- Atitudinea pozitivă. Râsul promovează eliberarea de endorfine și suprimă cortizolul. Participarea la activități distractive poate, de asemenea, promova sentimente de bunăstare.
Foto: shutterstock.com







