Ficatul este unul dintre cele mai importante și, în același timp, unul dintre cele mai solicitate. Zi de zi filtrează toxinele, procesează substanțele nutritive, contribuie la digestie, reglează metabolismul și ajută organismul să funcționeze corect. Deși are o capacitate remarcabilă de regenerare, expunerea repetată la factori nocivi îl poate afecta treptat, uneori fără simptome evidente.
Specialiștii atrag atenția că multe afecțiuni hepatice evoluează în tăcere ani la rând, iar primele semne pot apărea abia când boala este deja avansată.
„În prezent, există peste 100 de afecțiuni care pot afecta ficatul. Unele persoane le moștenesc de la părinți, în timp ce altele dezvoltă aceste probleme pe parcursul vieții, ca rezultat al expunerii la virusuri, toxine sau la un stil de viață dezordonat. Un regim alimentar sărac în nutrienți, creșterea în greutate, lipsa activității fizice, nivelul crescut de colesterol din sânge, afecțiunile cardiace și diabetul cresc riscul de apariție a bolii hepatice acute sau cronice”, explică dr. Oana Maria Stanciu, medic specialist geriatrie și gerontologie.
Ce rol are ficatul în organism
De multe ori vorbim despre sănătatea ficatului doar atunci când apar probleme. În realitate, acest organ îndeplinește zeci de funcții vitale fără de care organismul nu ar putea funcționa normal.
Potrivit dr. Paul Dragomir, medic primar gastroenterologie, medic specialist medicină internă, doctor în ştiinţe medicale, Centrul Medical Medsana, principalele funcții ale ficatului sunt reprezentate de:
- Sinteza și secreția de bilă, factor important al digestiei și absorbției din intestin a substanțelor nutritive și vitaminelor esențiale pentru funcționarea organismului. Participă în mod special la digestia și absorbția grăsimilor.
- Detoxifierea diverselor substanțe care ajung, după absorbția din intestin, prin intermediul sistemului port hepatic, la nivel hepatocitar (celulele din ficat cu rol primordial în transformarea acestora în substanțe care nu sunt nocive pentru organism).
- Metabolizarea alcoolului, determinată genetic, prin enzime specifice.
- Sinteza de proteine necesare pentru îndeplinirea diverselor funcții ale altor organe și ale organismului, în general (de exemplu: asigurarea imunității – apărarea împotriva infecțiilor, regenerarea țesuturilor, transportul diverselor substanțe și al medicamentelor în sânge).
- Rolul în sinteza și metabolizarea colesterolului, ficatul fiind organul principal care reglează nivelul colesterolului sangvin, util și în sinteza unor hormoni, cum ar fi estrogenii și testosteronul.
- Sinteza și depozitarea de vitamine liposolubile (vitaminele A, D, E, K).
- Sinteza de factori care ajută la coagularea sângelui (fibrinogen, protrombină), în lipsa cărora organismul este predispus la afecțiuni severe, manifestate prin hemoragii.
- Metabolizarea și depozitarea fierului.
- Metabolizarea produșilor de degradare a hematiilor (globulele roșii din sânge), în urma căreia se sintetizează bilirubina, eliminată de la nivel hepatic prin bilă.
- Gluconeogeneza – sinteza de glucoză (în principal din acid lactic), cu rol esențial în reglarea nivelului glicemiei din organism.
Mai plastic, dr. Teodora Lupu, medic rezident gastroenterologie la Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan”, descrie ficatul ca pe o adevărată „fabrică” a organismului: „Ficatul are rol atât de «fabrică», prin producţia de proteine (albumină), factori de coagulare (II, VII, IX, X), bilă, hormoni (angiotensinogen), cât şi de «coş de gunoi» (metabolizarea alcoolului, medicamentelor etc.) şi «depozit» (stocarea vitaminelor liposolubile – A, D, E, K; fierului, a carbohidraţilor – glicogen). De asemenea, ficatul prezintă o funcţie imunologică importantă pentru organism (sistem fagocitar mononuclear)”.
Cine îmbolnăvește ficatul
De la alcool și alimentație dezechilibrată până la kilogramele în plus, medicamente administrate greșit sau infecții virale, ficatul poate fi afectat de numeroși factori. Unele riscuri țin de stilul de viață, altele de moștenirea genetică sau de boli care evoluează în tăcere.
Obezitatea – boala modernă care atacă ficatul în tăcere
Dacă în trecut problemele hepatice erau asociate mai ales cu alcoolul, astăzi medicii atrag atenția asupra unui pericol tot mai răspândit: surplusul de kilograme. Obezitatea și excesul ponderal favorizează acumularea de grăsime la nivelul ficatului, fenomen cunoscut sub numele de steatoză hepatică non-alcoolică, una dintre cele mai frecvente afecțiuni hepatice ale ultimilor ani.
„Obezitatea este asociată cu riscul de boală a ficatului gras non-alcoolic (steatoza hepatică). Această afecțiune reprezintă o problemă de sănătate publică importantă, din cauza creșterii numărului de persoane afectate”, explică dr. Oana Maria Stanciu. În plus, subliniază ea, steatoza hepatică non-alcoolică este frecvent asociată și cu alte dezechilibre metabolice, precum dislipidemia și hipertensiunea arterială. Cu alte cuvinte, ficatul gras apare rareori singur, ci face parte dintr-un tablou mai larg al problemelor moderne de sănătate.
La rândul său, dr. Roxana Mateescu, medic specialist geriatrie și gerontologie, atrage atenția că kilogramele în plus pot duce la acumularea de grăsime la nivelul celulelor hepatice, iar în timp țesutul cicatricial îl poate înlocui pe cel sănătos, proces care poate evolua către ciroză.
Riscul este mai mare în cazul persoanelor supraponderale sau obeze, al celor aflate la vârsta a doua, dar și al pacienților diagnosticați cu diabet zaharat. Stilul de viață sedentar, mesele bogate în calorii și consumul frecvent de produse ultraprocesate accelerează acest proces.
Vestea bună este că ficatul răspunde bine la schimbările corecte. Scăderea în greutate, mișcarea regulată și o alimentație echilibrată pot reduce cantitatea de grăsime acumulată la nivel hepatic și pot îmbunătăți funcționarea organului.
„Nutriţia este un factor de risc controlabil ce joacă un rol-cheie în dezvoltarea bolii hepatice grase non-alcoolice (NAFLD). Ca şi în cazul consumului de alcool, NAFLD prezintă mai multe etape şi poate evolua până la ciroză hepatică sau hepatocarcinom. Studiile au arătat că un consum crescut de carbohidraţi, în special cei rafinaţi, grăsimile saturate şi proteinele din carne pot determina apariţia NAFLD. În prezent, modificarea stilului de viaţă reprezintă principalul tratament. NAFLD este asociată cu diabetul zaharat tip II, hipertensiunea arterială, dislipidemia şi obezitatea. Modificarea stilului de viaţă cu evitarea sedentarismului (activitate fizică moderată zilnică) şi scăderea ponderală pot ameliora steatoza, dislipidemia, dar şi rezistenţa la insulină”, precizează dr. Teodora Lupu.
Alcoolul – riscul clasic, încă prezent
Dacă obezitatea a devenit una dintre marile amenințări moderne pentru sănătatea ficatului, alcoolul rămâne factorul de risc clasic, cu efecte severe și bine documentate medical. Consumul frecvent sau excesiv poate produce leziuni progresive, uneori ireversibile.
Dr. Oana Maria Stanciu: „Alcoolul rămâne principalul factor de risc incriminat în apariția afecțiunilor hepatice. Ciroza hepatică alcoolică este cea mai frecventă boală hepatică asociată cu un consum de alcool în exces. Persoanele care beau mai mult de 5 pahare pe zi de alcool (40-80 g/zi pentru bărbați și 20-40 g/zi pentru femei), timp de cel puțin 10-12 ani, au un risc crescut de a dezvolta ciroză hepatică”.
Dr. Teodora Lupu explică și mecanismul prin care alcoolul afectează ficatul: „Alcoolul se metabolizează la nivelul ficatului. Consumul cronic (regulat) şi excesiv de alcool determină leziuni hepatice ce duc la steatoză, hepatită sau ciroză hepatică alcoolică. Steatoza hepatică indusă de alcool (ficat gras alcoolic) este primul răspuns al ficatului la consumul de alcool şi este caracterizată de depunerea de grăsime la nivelul celulelor hepatice. Dacă consumul de alcool continuă, steatoza va evolua în steatohepatită alcoolică, apoi în fibroză cu formarea nodulilor de regenerare şi ciroză hepatică.”
Cum ajunge ficatul la fibroză și ciroză
Ficatul nu se deteriorează peste noapte. În cele mai multe cazuri, degradarea apare treptat, pe fondul unor agresiuni repetate care provoacă inflamație și distrugerea progresivă a celulelor hepatice.
Dr. Paul Dragomir subliniază că, pe lista principalelor cauze de afectare hepatică severă și progresivă, pe lângă obezitate și consumul excesiv de alcool, un loc important îl ocupă și infecțiile cu virusuri hepatice B sau C. Riscul crește și mai mult atunci când aceste probleme se asociază între ele: „Afecțiunile hepatice sunt numeroase, dar principalele cauze de afectare hepatică severă și progresivă sunt consumul excesiv de alcool și infecțiile cu virusuri hepatice (B sau C), asocierea acestor infecții, cea cu virus hepatic D, suprapusă celei cu virus B, agravând-o, asocierea consumului în exces de alcool cu una dintre infecțiile virale menționate. Evoluția acestor stări patologice poate duce la fibroză hepatică și, în final, la ciroză. Dar pot determina și steatohepatită sau necroză hepatocitară. În cazul cel mai «fericit», evoluția se poate opri la steatohepatită (inflamație, „încărcare grasă a ficatului”, în special steatohepatita alcoolică). Următorul pas poate fi necroza hepatocitară, adică distrugerea celulelor hepatice care, practic, este ireversibilă, evoluând către fibroză, odată declanșat procesul patogenic”.
Hepatitele virale – pericolul care poate evolua ani fără simptome
Nu toate afecțiunile ficatului sunt legate de stilul de viață. Unele apar în urma unor infecții virale care pot evolua discret, ani la rând, fără simptome evidente. Tocmai de aceea, hepatitele virale rămân o problemă importantă de sănătate publică și una dintre cauzele majore de afectare hepatică severă.
Dr. Oana Maria Stanciu explică: „Hepatita reprezintă inflamația ficatului, provocată de o infecție virală sau de consumul de alcool, medicamente etc. În România, hepatita virală este cauzată cel mai des de infecția cu virus hepatic A (VHA), virus hepatic B (VHB) și virus hepatic C (VHC)”.
Specialista arată că infecția cu aceste virusuri poate duce la apariția hepatitei acute, însoțită de simptome precum stare generală de rău, icter, oboseală, greață sau durere abdominală. Problema majoră apare atunci când boala nu este depistată la timp și evoluează spre forme cronice:
„În plus, infecția acută cu VHB și VHC poate duce la infecții cronice. Pacienții diagnosticați cu hepatită virală cronică pot dezvolta numeroase complicații – ciroză, carcinom hepatocelular etc.”, precizează dr. Oana Maria Stanciu.
Cu alte cuvinte, o infecție aparent tăcută poate produce în timp leziuni serioase ale ficatului, uneori descoperite târziu, când organul este deja afectat semnificativ.
Și totuși, nu toate formele de hepatită sunt provocate de virusuri. Există și situații în care sistemul imunitar atacă propriul ficat: „Hepatita autoimună este o boală autoimună care determină apariția inflamației și a leziunilor hepatice. Este mai frecventă la femei și la persoanele diagnosticate cu alte boli autoimune – poliartrită reumatoidă, tiroidită, colită ulcerativă, sindrom Sjögren etc.”, puncetază dr. Oana Maria Stanciu.
Medicamentele și suplimentele aparent nevinovate
Sunt însă și cazuri în care pericolul pentru ficat nu vine din excese evidente, ci din gesturi banale repetate: o pastilă luată fără recomandare, doze depășite, combinații de medicamente sau suplimente administrate după ureche.
Dr. Oana Maria Stanciu atrage atenția asupra acetaminofenului – banalul paracetamol folosit frecvent pentru dureri de cap, dureri de spate sau răceli: „Este o substanță din medicamente ce ajută la ameliorarea durerilor de spate, de cap sau a răcelilor. O doză prea mare din această substanță poate afecta serios ficatul. Discutați cu medicul înainte de a lua acetaminofen, pentru a stabili exact doza de care aveți nevoie pe zi”.
Dr. Teodora Lupu subliniază că leziunea hepatică indusă de medicamente reprezintă una dintre cele mai grave reacții adverse medicamentoase și poate avea manifestări variate, de la simptome ușoare până la insuficiență hepatică.
„De departe, pe primul loc se află acetaminofenul (paracetamolul), ce este folosit pe scară largă ca antialgic și antipiretic. De asemenea, anestezicele, chimioterapicele, antifungicele și anumite antibiotice pot afecta ficatul.”
Nici suplimentele alimentare nu sunt întotdeauna lipsite de riscuri: „Atenție! S-au observat cazuri de insuficiență hepatică fulminantă după administrarea unor suplimente pe bază de plante”, avertizează dr. Teodora Lupu.
Cu alte cuvinte, faptul că un produs se găsește ușor sau este promovat drept „natural” nu înseamnă automat că este sigur pentru ficat. De aceea, înainte de a administra un supliment se recomandă să discutați cu un specialist, medic sau farmacist.
Zahărul și produsele ultraprocesate – atacul zilnic asupra ficatului
Alimentația modernă a schimbat nu doar felul în care mâncăm, ci și bolile cu care ne confruntăm. Excesul de zahăr, băuturile carbogazoase și produsele intens procesate au devenit prezențe zilnice în multe meniuri, iar ficatul este printre primele organe care resimt aceste obiceiuri.
Dr. Roxana Mateescu atrage atenția că zahărul afectează organismul pe mai multe planuri, inclusiv ficatul: „O cantitate prea mare de zahăr rafinat cauzează acumularea de grăsime și apariția bolii grase de ficat (steatoza hepatică)”.
De aceea, recomandă reducerea alimentelor bogate în zahăr adăugat, precum dulciurile și produsele de patiserie, și orientarea către un consum mai mare de fructe proaspete. Pentru că, în timp, grăsimea acumulată la nivelul ficatului poate favoriza inflamația și apariția cicatricilor permanente, adică a cirozei. Riscul este mai mare în cazul persoanelor obeze, al celor cu diabet sau odată cu înaintarea în vârstă.
Pe lista produselor problematice intră și alimentele ultraprocesate, bogate în aditivi. Despre monoglutamatul de sodiu, folosit pentru potențarea gustului în numeroase produse din comerț, de la chipsuri la mezeluri sau unele băuturi, dr. Roxana Mateescu spune că unele studii arată că această substanță poate favoriza acumularea de grăsime și inflamația ficatului, contribuind la boala hepatică non-alcoolică.
Un alt semnal de alarmă îl reprezintă și băuturile carbogazoase. „Un studiu efectuat pe un grup de persoane cu boală hepatică non-alcoolică a arătat că 80% dintre acestea consumau două sau mai multe băuturi carbogazoase pe zi. În această categorie intră și băuturile light, deoarece îndulcitorii artificiali pot fi la fel de dăunători”, explică medicul.
Cercetătorii au observat că persoanele care consumă frecvent astfel de produse au un risc mai mare de apariție a steatozei hepatice. În locul lor, specialiștii recomandă apă, ceaiuri neîndulcite sau băuturi preparate în casă, precum limonada fără exces de zahăr.
Semne care anunță probleme hepatice
Ficatul suportă mult și „se plânge” târziu. Tocmai de aceea, atunci când apar anumite semnale, ele nu ar trebui ignorate. Potrivit dr. Paul Dragomir, semnele și simptomele care pot anunța prezența unor afecțiuni hepatice includ:
- schimbarea culorii pielii și a ochilor (icter);
- durerea abdominală;
- creșterea în volum a abdomenului;
- urina și scaunul se pot închide la culoare;
- oboseala cronică;
- senzația de greață;
- scăderea poftei de mâncare;
- mâncărimi ale pielii.
Unele dintre aceste manifestări pot avea și alte cauze, însă apariția lor persistentă sau asocierea mai multor simptome ar trebui să ducă la un consult medical și la investigații de specialitate.
Cum poate fi protejat ficatul
Ficatul are o capacitate remarcabilă de regenerare, însă nu trebuie pus permanent la încercare pentru a ne baza pe acest lucru. Cele mai eficiente măsuri de protecție rămân cele simple, aplicate consecvent: alimentație echilibrată, mișcare regulată, greutate corporală menținută în limite sănătoase și evitarea exceselor.
Dr. Paul Dragomir subliniază importanța prevenției: „Concluzia principală este că, acolo unde se poate preveni o afecțiune hepatică sau degradarea unei asemenea afecțiuni deja diagnosticate, să se realizeze acest lucru.”
Specialistul are și câteva sfaturi:
- evitarea consumului de alcool în exces;
- tratarea corespunzătoare a diabetului zaharat;
- controlul hipertrigliceridemiei și al colesterolului crescut;
- menținerea unei greutăți sănătoase;
- activitate fizică regulată;
- evitarea automedicației și administrarea tratamentelor doar la recomandarea medicului;
- controale medicale periodice și analize de rutină.
„Odată diagnosticată afecțiunea hepatică, este necesar tratamentul specific cauzei, tratament care o poate ține sub control”, precizează dr. Paul Dragomir.
Foto: shutterstock.com
