Simptomul principal în cazul unui atac de panică este reprezentat de frică sau anxietate. Acest sentiment apare şi cu reacţii fizice. Un atac apare, de obicei, brusc şi durează între 5 şi 20 de minute. Însă poate dura chiar mai mult, până la câteva ore.
Există posibilitatea să aveţi un atac de panică după altul pentru o perioadă mai mare de timp. Acesta poate părea ca un atac continuu. Însă dacă aveţi simptome persistente, ce nu dispar într-o oră, cel mai probabil nu aveţi un atac de panică şi trebuie să cereţi ajutor medical imediat.
Simptomele atacului de panică şi ale tulburării de panică
- Respiraţie rapidă (hiperventilaţie) sau sentimentul ca vă înecaţi sau sufocaţi;
- Creşterea bătăilor inimii sau un ritm neregulat al acestora;
- Durere în piept;
- Tremor şi ameţeală;
- Transpiraţii sau bufeuri de căldură;
- Greaţă sau durere de stomac;
- Frică de moarte, de pierdere a controlului;
- Sentimentul că sunteţi detaşat de realitate;
- Oboseală excesivă şi insomnii;
- Depresie, anxietate sau fobii (frică iraţională);
- Probleme de comunicare cu alte persoane din cauza sentimentelor intense sau a anxietăţii.
Simptomele unui atac de panica pot fi similare celor ale infarctului. Multe persoane caută tratament medical imediat pentru aceste simptome, din acest motiv. Dacă aveţi durere în piept şi alte simptome ale unui atac de cord, căutaţi ajutor medical imediat.
Agorafobia şi atacurile de panică
Atacurile de panică pot surveni fara un factor declanşator sau pot avea legătura cu diverse situaţii (prezenţa în locuri aglomerate). Câteodată, doar faptul că ştiţi că veţi fi pus într-o anumită situaţie poate cauza o anxietate severă. Persoanele care au atacuri de panică des evită situaţiile care le pot declanşa sau pe cele din care nu pot evada în cazul în care acestea se produc. Dacă evitarea şi axietatea sunt severe, un atac de panică se poate transforma în agorafobie.
Jumătate dintre persoanele care au tulburări de panică au şi agorafobie. Izolarea şi evitarea situaţiilor sociale pot interfera cu abilitatea de a munci sau de a face activităţile de zi cu zi. De asemenea, acestea pot dăuna relaţiilor interumane, în special celor cu membrii familiei sau cu prietenii apropiaţi.
Primul atac de panică începe, de obicei, fără avertizare în timpul unei activităţi uzuale, precum o plimbare sau la cumpărături.
- Puteţi deveni confuz şi să simţiţi ca nu vă puteţi stăpâni. Puteţi avea senzaţia că ceva grav se va întâmpla.
- Puteţi simţi o nevoie mare de a părăsi zona în care vă aflaţi şi să mergeţi într-un spaţiu sigur, precum acasă sau în maşină.
- Puteţi avea şi simptome fizice, precum scurtarea respiraţiei, creşterea intensităţii bătăilor inimii sau durere în piept.
Cum puteţi opri un atac de panică
Intensitatea acestor simptome durează de obicei 10 minute
Pentru cele mai multe persoane, primul atac de panică apare într-o perioadă stresantă (boală gravă, accidente, pierderea unei relaţii sau separarea de familie). O femeie poate avea primul atac de panică după naşterea unui copil. De asemenea, este posibil să aveţi un atac de panică ca rezultat al unei reacţii la un medicament, nicotină şi cofeină. Experţii consideră că aceste circumstanţe stresante pot fi începutul unui ciclu de atacuri de panică la persoanele care sunt deja predispuse la tulburări de panică.
Tulburările de panică se pot întinde pe toată durata vieţii, însă simptomele pot fi controlate cu medicamente. Acestea vă pot readuce la un stil de viaţă normal. Însă acestea pot reapărea, în special dacă tratamentul este oprit precoce.
Riscul de a avea un atac de panică poate fi mai mare dacă:
- Aveţi în familie rude cu tulburări de panică.
- Aveţi depresie.
- Consumaţi alcool, droguri sau cantităţi mari de cafea ori alte băuturi cu cofeină.
- Luaţi medicamente ce pot declanşa un atac de panică, precum cele pentru astm sau afecţiuni cardiace.
- Aţi avut în trecut atacuri de panică apărute fără motiv.
- Sunteţi la menopauză declanşată recent.
