Anemia reprezintă scăderea hemoglobinei din sânge. Hemoglobina este o proteină esențială din globulele roșii, responsabilă de transportul oxigenului către țesuturile organismului. Atunci când nivelul acesteia scade sub valorile normale — în general sub aproximativ 12 g/dl la femei și 13 g/dl la bărbați — organismul nu mai primește cantitatea necesară de oxigen.
Deși anemia este frecvent considerată o boală în sine, în realitate ea reprezintă mai degrabă un semn al unei probleme existente în organism. Cu alte cuvinte, anemia nu explică singură cauza, ci indică faptul că este necesară o evaluare suplimentară pentru a identifica mecanismul care a dus la apariția ei. Pentru asta, este necesară o evaluare atentă, care include analize de laborator.
Manifestările anemiei pot varia foarte mult de la o persoană la alta. Cele mai frecvente simptome includ:
- oboseala,
- amețelile,
- paloarea,
- palpitațiile sau senzația de lipsă de aer la efort.
Cu toate acestea, este important de subliniat că anemia nu se manifestă întotdeauna evident.
Aceasta se poate instala treptat, organismul se adaptează, astfel că simptomele pot fi ușoare sau chiar absente. Din acest motiv, anemia poate trece mult timp neobservată, fiind adesea descoperită la analize de rutină.
De ce apare anemia?
Pentru a înțelege corect anemia, este important să știm că aceasta nu apare întâmplător, ci este rezultatul unor mecanisme diferite. În linii mari, aceasta poate apărea atunci când pierdem sânge, când nu avem suficiente resurse pentru a produce hemoglobină sau când organismul nu funcționează corect din acest punct de vedere.
Pierderi de sânge
Una dintre cele mai frecvente cauze este pierderea de sânge, mai ales atunci când aceasta se produce lent, în timp, și poate trece neobservată.
La femeile de vârstă fertilă, o cauză frecventă o reprezintă menstruațiile abundente sau prelungite. De asemenea, ciclurile menstruale foarte frecvente sau anumite afecțiuni ginecologice, precum fibroamele uterine, pot duce la pierderi repetate de sânge și, în timp, la apariția anemiei.
Pe de altă parte, pierderile de sânge pot apărea și la nivel digestiv. De exemplu, leziunile de la nivelul stomacului sau intestinului, cum ar fi ulcerațiile, pot determina sângerări mici, dar constante, care nu sunt întotdeauna vizibile, dar care, în timp, pot duce la scăderea hemoglobinei.
Aport insuficient sau absorbție redusă
O altă cauză frecventă este lipsa substanțelor necesare pentru formarea hemoglobinei.
Aceasta poate apărea în cazul unei alimentații dezechilibrate, în care aportul de fier, vitamina B12 sau acid folic este insuficient. De asemenea, chiar dacă alimentația este corectă, pot exista situații în care organismul nu reușește să absoarbă eficient aceste elemente.
Problemele digestive, anumite afecțiuni intestinale sau intervențiile chirurgicale la nivelul tubului digestiv pot afecta absorbția nutrienților. În plus, unele tratamente administrate pe termen lung pot influența acest proces (metformin, inhibitorii pompei de protoni – omeprazol, pantoprazol etc.). În aceste cazuri, analizele sunt esențiale pentru a evidenția deficitul și pentru a orienta tratamentul.
Alte cauze
Există și situații în care anemia nu este legată direct nici de pierderi, nici de alimentație. Unele boli cronice, afecțiuni renale sau procese inflamatorii pot influența modul în care organismul produce sau utilizează hemoglobina.
De asemenea, există boli în care globulele roșii sunt distruse mai rapid sau nu sunt produse corect. Aceste situații sunt mai complexe și necesită consult hematologic și analize specifice pentru a stabili diagnosticul.
Anemie. Analize de laborator pentru diagnostic
Pentru stabilirea diagnosticului și identificarea cauzei, analizele de laborator joacă un rol esențial. Unele dintre ele sunt uzuale și pot fi efectuate anual, chiar și în absența simptomelor, în timp ce altele sunt recomandate în funcție de rezultatele inițiale și de contextul clinic.
Analize uzuale
Primul pas în evaluare îl reprezintă analizele de sânge de rutină. Cea mai importantă dintre acestea este hemograma. Aceasta oferă informații despre nivelul hemoglobinei și permite stabilirea diagnosticului. În același timp, anumite valori din cadrul acestei analize pot orienta medicul asupra tipului de anemie. Este important de menționat că aceste analize nu stabilesc cauza, dar oferă un punct de plecare esențial.
Pe lângă hemogramă, determinarea fierului (sideremiei) și a feritinei ajută la evaluarea nivelului de fier din organism. De asemenea, vitamina B12 și acidul folic sunt frecvent incluse în evaluare, deoarece au un rol esențial în producerea hemoglobinei.
În anumite situații, pot fi recomandate și alte analize uzuale, cum ar fi cele care evaluează funcția renală (creatinină, uree) sau inflamația, pentru a identifica eventuale boli cronice asociate.
Analize suplimentare
În funcție de rezultatele inițiale, pot fi necesare analize suplimentare pentru a clarifica mecanismul exact. Aceste analize sunt recomandate de medic și sunt adaptate fiecărui caz în parte.
De exemplu, atunci când există suspiciunea unui deficit de fier, pot fi recomandate analize suplimentare precum transferina și capacitatea totală de legare e fierului (CTLF). În alte situații, pot fi necesare investigații precum frotiul de sânge periferic sau determinarea unor parametri precum bilirubina și LDH, utile pentru evaluarea distrugerii globulelor roșii sau a unor afecțiuni mai complexe.
Investigații complementare
Uneori, pe lângă analizele de sânge, sunt necesare investigații suplimentare și consulturi de specialitate (hematologic, gastroenterologic sau ginecologic), care pot include analize de laborator mai specifice sau explorări precum endoscopia digestivă, colonoscopia ori ecografia.
Anemie, concluzie
Anemia este o afecțiune frecventă, dar care nu trebuie ignorată. De cele mai multe ori, aceasta nu reprezintă un diagnostic final, ci un punct de plecare în identificarea unei cauze. Analizele de laborator, efectuate corect și interpretate în context clinic, sunt esențiale pentru stabilirea diagnosticului și alegerea tratamentului potrivit.
Foto: shutterstock.com
