Analizele ginegologice reprezintă un pilon de bază al medicinii preventive și îngrijirii sănătății femeilor de-a lungul întregii vieți reproductive și, de asemenea, postreproductive. „Cu ajutorul acestor analize, depistăm precoce afecțiuni frecvente, infecții, dezechilibre hormonale sau chiar leziuni precanceroase, adesea înainte de apariția simptomelor”, ne spune dr. Iasmina Wadi.
Un program regulat de evaluare ginecologică contribuie semnificativ la menținerea fertilității, însă și la prevenirea complicațiilor și, mai ales, reducerea mortalității prin cancere ginecologice.
Ce sunt analizele ginecologice și când se recomandă?
Analizele ginecologice însumează totalul investigațiilor clinice, de laborator și imagistice, care sunt dedicate specific evaluării aparatului genital feminin. „Acestea pot avea atât finalitatea de diagnostic, cât și de monitorizare sau screening. Se recomandă atât în context preventiv, cu alte cuvinte în controalele anuale de rutină, cât și atunci când apar simptome care ridică suspiciunea unei afecțiuni ginecologice, cum ar fi dureri pelvine, sângerări anormale, secreții vaginale care par modificate, tulburări ale ciclului menstrual”, ne explică dr. Iasmina Wadi.
Consultația ginecologică anuală este indicată tuturor femeilor active sexual, indiferent de vârstă și numărul de parteneri. Aceasta include anamneza, examenul clinic, evaluarea sânilor, precum și recomandări specifice de analize ginecologice adecvate vârstei și în conformitatea factorilor de risc pe care pacienta îi prezintă. Prin screening regulat, pot fi identificate chiar și modificări patologice subclinice, adică asimptomatice, care pot fi tratate eficient în stadiile incipiente.
Cele mai importante analize ginecologice
Analizele ginecologice nu sunt standardizate într-o abordare medicală rigidă, ci mai degrabă sunt adaptate individual, în funcție de vârstă, de statusul hormonal, antecedentele personale sau antecedentele familiale. Cele mai importante analize ginecologice sunt următoarele:
Analize ginecologice de screening pentru cancerul de col uterin
Cancerul de col uterin este o cauză majoră de mortalitate prin diagnostic oncologic la femei. În acest sens, există mai multe tipuri de analize ginecologice care se pot dovedi foarte eficiente în depistarea precoce a acestui tip de cancer.
Testul Babeș-Papanicolau
Dintre analizele ginecologice existente, testul Papanicolau este cel mai cunoscut. Practic, testul este de bază pentru screening-ul cancerului de col uterin. Se recomandă femeilor active sexual, începând cu vârsta de 21 de ani, la intervale regulate.
Medicul recoltează celule de la nivelul colului uterin, folosind o periuță specială sau o spatulă. Procedura este foarte rapidă, minimum invazivă și, de regulă, nedureroasă. Testul este deosebit de important, deoarece permite identificarea leziunilor precanceroase, dacă există, precum și a modificărilor celulare induse de infecția cu papilomavirusul uman (HPV).
Ecografia transvaginală
Nu este neapărat o investigație strictă în contextul suspiciunii de cancer de col uterin, dar foarte des este indicată. Ecografia este investigația imagistică de primă intenție când este necesară, în diferite contexte, evaluarea uterului, ovarelor și anexelor.
Durerile pelvine, sângerările anormale, suspiciunea de chisturi ovariene sau fibromul uterin pot ridica necesitatea unei ecografii transvaginale. În timpul acestei investigații, o sondă subțire va fi introdusă prin vagin, ceea ce permite ginecologului să vizualizeze direct structura de interes.
Colposcopia
De obicei, colposcopia este indicată în momentul în care rezultatul testului Babeș-Papanicolau evidențiază modificări celulare anormale. Această analiză ginecologică permite examinarea în detaliu a colului uterin cu ajutorul unui microscop special și, dacă este necesar, chiar recoltarea de biopsii. Colposcopia crește foarte mult acuratețea diagnostică a leziunilor cervicale indicate de rezultatul testului Babeș-Papanicolau.
Testarea ADN-HPV
„În cadrul acestei analize ginecologice, se detectează prezența tulpinilor oncogene, adică acele tulpini care asociază risc crescut de cancer, ale papilomavirusului uman”, ne explică dr. Iasmina Wadi. Testarea ADN-HPV se recomandă frecvent după vârsta de 30 de ani, de obicei izolat sau în asociere cu testul Babeș-Papanicolau. Această analiză ginecologică stabilește mult mai fidel riscul de dezvoltare a cancerului cervical cu mult înainte de apariția leziunilor asociate infecției.
Imunocitodiagnosticul CIN2+
„Este un test suplimentar de laborator recomandat în contextul screening-ului și diagnosticului leziunilor de col uterin. Are rolul de a identifica leziunile cervicale de grad înalt, cum ar fi spre exemplu CIN2, CIN3, care au potențial de progresie spre cancer”, ne explică dr. Iasmina Wadi. Practic, imunocitodiagnosticul CIN2+ optimizează protocolul ulterior de intervenție (alte teste, chiar proceduri terapeutice) asupra pacientei.
Testul se bazează pe detectarea simultană a unor markeri celulari precum p16 și Ki-67, markeri care indică dereglarea ciclului celular determinată de infecția cu tulpini oncogene de HPV. „De obicei, imunocitodiagnosticul este indicat la paciente cu rezultate ginecologice neconcludente, anormal, cum ar fi ASC-US, LSIL, pentru a diferenția leziunile tranzitorii de cele cu importanță clinică imediată”, ne explică dr. Iasmina Wadi.
Analize ginecologice pentru infecții și alte afecțiuni specifice
Astfel de analize ginecologice au rol foarte important atât în diagnosticarea corectă a afecțiunii genitale (în contextul simptomelor asociate), cât și prevenirea complicațiilor asociate pe termen lung. „Un aspect foarte important este că multe dintre afecțiunile ginecologice pot evolua fără simptome, motiv pentru care testarea periodică este recomandată inclusiv în absența asocierilor simptomatice, mai ales la femeile active sexual”, recomandă dr. Iasmina Wadi.
Examinarea secreției vaginale
Examenul secreției vaginale este, probabil, una dintre cele mai frecvente analize ginecologice. Se recomandă mai ales în prezența simptomelor specifice – secreții vaginale anormale, prurit, usturime, miros neplăcut, disconfort. Analiza se face fie microscopic, pe frotiul realizat ulterior, fie prin teste rapide și permit identificarea vaginozei bacteriene, candidozei, dezechilibrelor la nivelul florei vaginale, trichomoniazei și altor astfel de infecții. Rezultatele obținute prin aceste analize ginecologice orientează tratamentul țintit.
Testele PCR pentru infecții cu transmitere sexuală
Alte analize ginecologice sunt testele moleculare de tip PCR (reacția în lanț a polimerazei), un standard modern în diagnosticarea cu precizie a infecțiilor cu transmitere sexuală. Prin PCR se detectează materialul genetic al agenților patogeni precum:
- Chlamydia trachomatis;
- Mycoplasma genitalium;
- Ureaplasma urealyticum;
- Neisseria gonorrhoeae.
„Testarea PCR este o analiză ginecologică, și nu numai, extrem de sensibilă și specifică. Are o acuratețe formidabilă și este foarte utilă inclusiv la pacientele asimptomatice sau în cazurile de infertilitate neexplicată de existența unor afecțiuni specifice”, ne spune dr. Iasmina Wadi.
Analize ginecologice pentru Candida albicans și Trichomonas vaginalis
Alte analize ginecologice recomandate sunt pentru candidoza vaginală și trichomoniază. „Cele două infecții au, uneori, manifestări similare, dar este foarte importantă identificarea corectă a agentului cauzal, pentru că vorbim despre tratamente diferite”, adaugă dr. Iasmina Wadi. Uzual, diagnosticul se realizează prin examen microscopic, teste antigenice și metode moleculare, în funcție de contextul clinic al fiecărei paciente.
Evaluarea infecțiilor recurente și cronice
În contextul infecțiilor vaginale recurente sau rezistente la tratament, pot fi necesare și analize suplimentare, nu neapărat analize ginecologice, cum ar fi antibiograma, investigații hormonale, evaluarea florei vaginale complexe. Rezultatele analizelor permit personalizarea tratamentului și, astfel, reducerea riscului de recidivă.
Profilul hormonal
De foarte multe ori, în completarea rezultatelor acestor analize ginecologice va veni și profilul hormonal. Profilul hormonal reprezintă un set de analize de sânge, așadar nu un set de analize ginecologice, care evaluează practic funcționarea axei hipotalamo-hipofizo-ovariene. „Rolurile sale sunt în principal de a diagnostica afecțiuni ginecologică cu componentă endocrină”, spune dr. Iasmina Wadi.
Profilul hormonal este recomandat în contextul tulburărilor de ciclu menstrual (oligomenoree, amenoree, sângerări neregulate), infertilitate, sindromul ovarelor polichistice, simptome tipice de menopauză sau menopauză precoce, dar și în monitorizarea tratamentelor hormonale, atunci când acestea există.
Profilul hormonal include hormoni precum FSH și LH (reflectă funcția ovariană, ovulația), dar și estrogenii și progesteroni, prolactina, inclusiv hormonii tiroidieni (care influențează indirect funcția reproductivă). Momentul recoltării este esențial, deoarece valorile hormonale pot varia foarte mult în funcție de faza ciclului menstrual.
Bibliografie:
- Mikes BA, Wray AA. Gynecologic Pelvic Examination. [Updated 2024 Feb 25]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK534223/
- National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine; Health and Medicine Division; Board on Population Health and Public Health Practice; Committee on a Framework for the Consideration of Chronic Debilitating Conditions in Women; Batulan Z, Bhimla A, Higginbotham EJ, editors. Advancing Research on Chronic Conditions in Women. Washington (DC): National Academies Press (US); 2024 Sep 25. 5, Female-Specific and Gynecologic Conditions. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK607731/
- Guirguis-Blake JM, Henderson JT, Perdue LA, et al. Screening for Gynecologic Conditions With Pelvic Examination: A Systematic Review for the U.S. Preventive Services Task Force [Internet]. Rockville (MD): Agency for Healthcare Research and Quality (US); 2017 Mar. (Evidence Syntheses, No. 147.) 1, Introduction. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK442155/
- Okunade KS, Adejimi AA, John-Olabode SO, Oshodi YA, Oluwole AA. An Overview of HPV Screening Tests to Improve Access to Cervical Cancer Screening Amongst Underserved Populations: From Development to Implementation. Risk Manag Healthc Policy. 2022 Sep 23;15:1823-1830. doi: 10.2147/RMHP.S296914. PMID: 36176779; PMCID: PMC9514784. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9514784/
- Crifase C, Parker J. Preventing Cervical Cancer: Best Practices in Pap and HPV Testing. [Updated 2025 Jun 22]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK470165/
Foto: shutterstock.com
