„Dacă mănânci morcovi, vei avea o vedere bună”, dar „dacă atunci când citeşti lumina nu este suficient de puternică, îţi strici ochii”. Sună cunoscut? Oare câte dintre afirmaţiile legate de sănătatea ochilor, care ni s-au spus încă din copilărie sunt adevărate?
Dintre cele cinci simţuri, pe care dintre ele vă este cel mai frică să nu-l pierdeţi? Majoritatea oamenilor aleg fără să clipească, văzul. Faptul că se pune atâta preţ pe vedere ar putea explica abundenţa miturilor legate de sănătatea ochilor. Dar, totodată, face paradoxală dorinţa oamenilor de a aplica tot ce cred că le-ar face bine fără a consulta un specialist în prealabil. Pentru a nu pica în capcană, am hotărât să facem lumină printre cele mai cunoscute dintre ele.
Exerciţiile oculare întârzie nevoia de ochelari
Exerciţiile oculare nu vă vor îmbunătăţi sau păstra vederea, nu vă vor ajuta sănătatea ochilor şi nu vă vor reduce nevoia de ochelari. Vederea depinde de mulţi factori, inclusiv de forma globului ocular şi de sănătatea ţesuturilor oculare, niciunul dintre aceştia nu poate fi modificat semnificativ cu exerciţiile oculare.
Citirea în lumină slabă vă va afecta vederea
Iluminarea slabă nu vă va deteriora vederea sau sănătatea ochilor. Dar vă va obosi ochii mai repede. Cel mai bun mod de a poziţiona o lumină când citiţi este să o faceţi să bată direct pe pagină, nu peste umăr. Este ideală o lampă de birou cu o nuanţă opacă, îndreptată direct către materialul de citit.
Morcovii sunt cel mai bun aliment pentru ochi
Morcovii, care conţin vitamina A, sunt într-adevăr buni pentru ochi. Dar fructele proaspete şi legumele cu frunze de culoare verde închis, care conţin mai multe vitamine antioxidante, precum C şi E, sunt chiar mai bune pentru sănătatea ochilor. Antioxidanţii pot proteja ochii împotriva cataractei şi a degenerării maculare legate de vârstă. Dar nu vă aşteptaţi să prevină sau să corecteze probleme de vedere precum miopia, hipermetropia sau alte afecţiuni.
Cataracta: o problema care se poate rezolva cat ai clipi
Este mai bine este să nu purtaţi tot timpul ochelarii
Dacă aveţi nevoie de ochelari, folosiţi-i! Dacă nu purtaţi ochelarii, vă veţi suprasolicita şi obosi ochii, nicidecum nu-i veţi odihni. Cu toate acestea, lipsa purtării lor nu va creşte dioptria, nu vă va agrava vedereaşi nu va duce la alte boli oculare.
Dacă staţi toată ziua cu ochii în calculator vă îmbolnăviţi ochii
Utilizarea unui computer nu afectează sănătatea ochilor. Dar vă poate obosi ochii. Explicaţia: persoanele care privesc în ecranul computerului pentru perioade lungi de timp tind să nu clipească la fel de des ca de obicei, ceea ce poate face ca ochii să devină uscaţi şi să apară un disconfort. Pentru prevenţie, reglaţi luminozitatea astfel încât să nu creeze o strălucire sau o reflexie puternică; faceţi pauze scurte la fiecare 20 de minute pentru a vă odihni ochii şi a privi la distanţă. Nu în ultimul rând, faceţi un efort conştient pentru a clipi regulat, astfel încât ochii să rămână bine lubrifiaţi.
Dacă priviţi de aproape la televizor vă „stricaţi” ochii
Privitul de foarte aproape la televizor vă poate obosi ochii sau vă poate provoca o durere de cap, din cauza efortului de acomodaţie a cristalinului („lentila ochiului”) la vederea de aproape. Dar indiferent de vârsta pe care o aveţi, nu va determina apariţia vreunei boli oculare. Cu toate acestea, şederea în mod frecvent aproape de televizor poate semnala că persoana respectivă are nevoie de ochelari.
Copiii au capacitatea sporită de a se concentra asupra obiectelor din apropiere, astfel încât le va fi mai confortabil să stea aproape de televizor; de aceea, adesea, faptul că stau mai aproape de televizor sau de cartea şi caietul de pe birou, când îşi fac lecţiile, de exemplu, e mai degrabă o obişnuinţă proastă decât o boală de ochi.
Dacă vă uitaţi cruciş, vă rămân ochii aşa
Muşchii din jurul ochiului (perioculari) sunt meniţi să ne permită să ne mişcăm ochii în multe direcţii. Astfel că, privitul spre stânga, dreapta, sus sau jos nu va forţa ochii să rămână permanent într-o anumită poziţie – deci, nici privitul „cruciş” nu va avea această consecinţă. Ochii încrucişaţi au drept cauză o eroare de refracţie necorectată, leziuni musculare sau nervoase, nu forţarea ochilor de a sta în acea poziţie.
Privitul direct în soare vă poate întări ochii
Soarele vă poate provoca leziuni permanente ale retinei. Orice expunere la lumina solară se adaugă efectelor cumulate ale radiaţiilor ultraviolete asupra ochilor. Expunerea la UV a fost legată de tulburări oculare precum degenerescenţa maculară, retinopatia solară, cataracta, pterigionul şi distrofii corneene. Cele mai periculoase perioade pentru privirea soarelui sunt amiaza şi eclipsa solară. Motivul: luminozitatea este redusă, însă radiaţiile periculoase nu.
Controlul oftalmologic este necesar doar dacă aveţi probleme
Nimic mai fals! Există mulţi „duşmani” tăcuţi ai ochilor – glaucomul, degenerescenţa maculară, diabetul şi hipertensiunea arterială sunt doar câteva exemple – pe care doar o examinare de rutină îi poate descoperi. În lipsa problemelor, copiii ar trebui duşi la un consult de specialitate până la împlinirea vârstei şcolare, apoi, din nou, în adolescenţă. Adulţilor li se recomandă un control o dată la trei-patru ani până la împlinirea vârstei de 40 de ani. După aceea, la fiecare doi ani.
Persoanele oarbe nu pot vedea nimic
Există persoane care nu percep deloc lumina. Cu toate acestea, „orbirea” presupune o categorie foarte mare şi diversă de afecţiuni oculare. Multe persoane din această categorie pot totuşi să perceapă adesea lumina şi întunericul, deşi în mod fals. Ele, de fapt, sesizează nişte „post-imagini” proiectate la nivelul creierului.
