Fierul este un mineral esențial pentru viață. Participă la transportul oxigenului, susține imunitatea și contribuie la producerea de energie. Însă, atunci când se acumulează în cantități prea mari, poate deveni toxic.
Tot mai frecvent, medicii observă cazuri în care excesul de fier în organism trece neobservat ani la rând, deoarece simptomele sunt vagi și ușor de confundat cu alte probleme de sănătate.
Ce înseamnă exces de fier în organism
Organismul reglează foarte strict absorbția fierului din alimentație, dar nu are un mecanism eficient de eliminare a surplusului. Din acest motiv, excesul de fier în organism apare atunci când aportul depășește nevoile reale sau când există o predispoziție genetică.
În timp, fierul se depozitează în ficat, inimă, pancreas, articulații și piele, unde devine toxic și produce inflamație și distrugeri celulare.
„De la legenda medievală europeană a lui «John cel de Fier», până la desenele animate cu Popeye și noțiunea că devii mai puternic dacă mănânci spanac (care conține fier), fierul a fost asociat cu forța și vitalitatea. Cu toate acestea, cercetări recente au arătat că fierul, și în special excesul de fier în organism, ar fi mai degrabă asociat cu două boli cu mare risc de mortalitate: cancer și boli cardiovasculare. Fierul este un mineral necesar, însă în cantități mici. Atunci când prea mult fier este absorbit prin dietă, acest lucru poate cauza o gamă variată de probleme de sănătate”, atenționează dr. Laura Bara.
Simptomele timpurii ale excesului de fier în organism
În stadiile inițiale, simptomele excesului de fier în organism sunt nespecifice și pot fi ignorate cu ușurință.
Cele mai frecvente simptome sunt:
- oboseală persistentă;
- slăbiciune generală;
- dureri articulare;
- dificultăți de concentrare;
- scăderea libidoului;
- disconfort abdominal difuz;
- iritabilitate.
Aceste simptome ale excesului de fier în organism pot fi puse pe seama stresului sau a suprasolicitării, motiv pentru care diagnosticul este adesea întârziat.
Simptomele avansate ale excesului de fier în organism
Pe măsură ce depozitele cresc, apar simptome mai evidente ale excesului de fier în organism.
Pot apărea:
- pigmentarea închisă a pielii (aspect bronzat);
- diabet zaharat;
- tulburări cardiace (aritmii, insuficiență cardiacă);
- afectarea ficatului (fibroză, ciroză);
- scăderea fertilității;
- dereglări hormonale.
În această etapă, simptomele indică deja afectarea organelor interne și necesită evaluare medicală.
Cauzele excesului de fier în organism
Cea mai frecventă cauză a excesului de fier în organism este hemocromatoza ereditară.
Această boală genetică determină absorbția exagerată a fierului din alimentație, chiar dacă organismul nu are nevoie de el. Persoanele afectate pot trăi zeci de ani fără simptome evidente, iar manifestările apar de obicei după vârsta de 40 de ani.
Pe lângă predispoziția genetică, excesul de fier în organism poate apărea și în alte situații:
- administrarea excesivă de suplimente cu fier;
- transfuzii repetate de sânge;
- boli hepatice cronice;
- anumite tipuri de anemie;
- consum excesiv de alcool;
- tulburări metabolice.
În aceste cazuri, simptomele se instalează progresiv și pot evolua insidios.
„Fierul se poate acumula în exces în organism din următoarele cauze:
- numeroase transfuzii de sânge;
- terapie cu fier acordată excesiv sau timp îndelungat;
- hemocromatoza – o boală ereditară;
- diverse boli cronice inflamatorii, cum ar fi artrita reumatoidă sau malignitățile;
- leziuni hepatice posthepatite virale sau cauzate de abuzul de alcool;
- boala Gaucher – o altă boală ereditară;
- o boală ereditară familială asociată cu cataracta congenitală (sindromul cataractă-hiperferitinemie) și cu acumulare excesivă de fier în ficat și alte organe.
Peste 50% dintre persoane pot avea niveluri crescute de fier seric după ce mănâncă, însă acest nivel este tranzitoriu. De asemenea, concentrația de fier seric are și o variație diurnă, fapt pentru care se recomandă recoltarea de sânge dimineața, pe nemâncate”, explică dr. Laura Bara.
Exces de fier în organism – variațiile normale ale fierului seric
Medicul mai atrage atenția asupra unui aspect important: nu orice creștere a fierului seric înseamnă automat boală. Există atât situații fiziologice, temporare, cât și situații patologice care pot modifica analizele.
Potrivit dr. Bara, există contexte în care valorile crescute ale fierului sunt tranzitorii și revin la normal la repetarea analizelor.
Situații fiziologice în care fierul seric poate crește
„Există situații fiziologice în care concentrația de fier în sânge este crescută, dar la repetarea analizelor se vor observa valori normale”, explică ea.
Astfel de situații includ:
- menstruația: premenstrual, nivelul fierului seric poate fi crescut cu 10–30% față de valoarea normală, iar în timpul menstruației această valoare scade cu 10–30%;
- sarcina, când poate crește valoarea fierului seric;
- ingestia recentă de fier, inclusiv din complexe vitaminice care conțin fier;
- valori ridicate ale fierului seric și ale transferinei după mese sau suplimente.
Aceste variații sunt normale și nu indică neapărat o problemă medicală.
Situații patologice asociate cu creșterea fierului seric
„Există însă și situații patologice care se asociază cu creșteri ale valorilor fierului în sânge. Acestea exclud diagnosticul de hemocromatoză”, precizează dr. Laura Bara.
Printre acestea se numără:
- hepatitele, inclusiv steatohepatitele, care pot determina creșterea severă a fierului seric până la 1.000 micrograme/dl și creșterea feritinei prin lezarea hepatocitelor;
- deficitul de fier, situație paradoxală în care fierul seric poate fi normal sau scăzut, dar capacitatea totală de legare a fierului (CTLF) este crescută.
Aceste situații arată cât de importantă este interpretarea corectă a analizelor, întotdeauna în context clinic și medical.
Surse alimentare de fier și riscul de exces
Dr. Laura Bara explică faptul că fierul din alimentație se găsește în două forme principale și că aportul excesiv poate avea consecințe asupra sănătății.
„Alimentele conțin fier sub două forme: legat de hem – un constituent al sângelui și mușchiului de origine animală, care se găsește în cârnați, ficat, carne de miel, carne de porc și de vită. Acesta este absorbit în proporție de aproximativ 25%; și nelegat de hem – care este absorbit mai bine dacă este consumat alături de proteine animale și vitamina C.”
Fierul nelegat de hem se regăsește în special în alimente de origine vegetală: „spanac, fasole, legume uscate și, în special, în toate legumele verzi. Se mai pot adăuga ouăle, produsele lactate și suplimentele nutritive cu fier”.
Totodată, medicul avertizează că aportul excesiv poate deveni problematic: „Dacă veți consuma în cantități prea mari din aceste alimente, este posibil să se producă un exces de fier, exces care va avea un efect pro-oxidant asupra organismului, cu risc de boli cardiovasculare și cancer”.
Excesul de fier și riscul de cancer și boli cardiovasculare
Fierul în exces poate crește riscul de cancer prin faptul că produce radicali liberi. Cu cât există mai mult fier, cu atât mai mulți radicali liberi vor fi produși. Aceștia oxidează ADN-ul celular și cresc astfel riscul de cancer. Radicalii liberi produși de fier pot duce și la apariția bolilor cardiovasculare.
„Acești radicali liberi pot oxida colesterolul din sânge, ceea ce duce la creșterea riscului de a se atașa de arterele și vasele de sânge din organism, în special de arterele care duc nutrimenți și oxigen la inimă. În acest fel, se formează mult mai repede placa de aterom care blochează arterele, iar la țesuturile deservite de arterele respective nu va ajunge suficient sânge care să le hrănească. Dacă acest țesut este inima, aceasta va suferi ischemie, leziuni și chiar necroză, adică moartea țesutului cardiac (infarct miocardic)”, precizează dr. Laura Bara.
Sfaturi pentru a evita excesul de fier din alimentație
Trebuie menționat că nu orice persoană cu exces de fier în sânge va dezvolta bolile amintite. Secretul constă însă în echilibrul alimentar pe care trebuie să îl avem, să nu exagerăm cu alimentele prea bogate în fier.
„În cazul în care consumăm zilnic alimente bogate în fier (carne, ficat, ouă, spanac, fasole și alte legume), este bine să le asociem cu alimentele care scad absorbția fierului, astfel nu va exista riscul ca acesta să se acumuleze prea mult în organism. Alimentele de acest tip sunt: orezul (conține oxalați care scad absorbția fierului); grâul și alte cereale (fitații din acestea scad absorbția fierului); polifenolii din ciocolată, vin, mere, struguri (inclusiv taninurile din ceaiul negru)”, punctează în final dr. Bara.
Foto: shutterstock.com
