Toti pacientii coronarieni pot dezvolta in timp insuficienta cardiaca

Toti pacientii cu boala coronariana prezinta risc de a dezvolta, in timp, insuficienta cardiaca, manifestata clinic prin senzatia lipsei de aer. Orice bolnav cu angina pectorala stabila, neglijat terapeutic, poate dezvolta un sindrom coronarian acut la un moment dat (angina instabila, infarct miocardic). Totodata, la bolnavii cu angina instabila, riscul major este ca aceasta sa se transforme intr-un infarct. Cele mai grave complicatii ii pandesc insa pe bolnavii care au suferit deja un infarct.

Exista 3 categorii de complicatii la persoanele cu infarct miocardic

In linii generale, exista 3 mari categorii de complicatii la bolnavii cu infarct: complicatii mecanice, medicale si complicatii consecutive tratamentului. In categoria complicatiilor medicale intra tulburarile de ritm, tulburarile de conducere si pericardita. Complicatiile consecutive tratamentului se manifesta prin hemoragii, fiind vizati mai ales cei cu afectiuni digestive (ulcer, gastrite active sau in antecedente). Cele mai severe raman insa complicatiile mecanice, responsabile de majoritatea cauzelor de deces ce apar in primele zile dupa un infarct.

In complicatiile mecanice, singurul tratament este interventia chirurgicala

Daca in celelalte complicatii tratamentul este medicamentos, in cazul complicatiilor mecanice singurul tratament este cel chirurgical. Complicatiile mecanice sunt consecutive rupturii muschiului cardiac. In functie de locul si intinderea rupturii, se descriu mai multe entitati. Ruptura de perete liber este forma cea mai grava si, de cele mai multe ori, fatala. Nu exista practic timp pentru a interveni chirurgical. Uneori, se poate rupe muschiul care separa cei doi ventriculi, creandu-se o comunicare anormala intre cele doua cavitati. Astfel, apare ceea ce se numeste defectul septal interventricular.

Insuficienta mitrala, cauzata de ruptura muschilor papilari

Separarea atriului de ventricul se face printr-un fel de supapa numita valva, actionata cu ajutorul unor muschi, numiti muschi papilari. In infarct, poate aparea ruptura unuia dintre acesti muschi, fapt ce impiedica inchiderea valvelor in timpul sistolei si aparitia insuficientei mitrale. In toate complicatiile mecanice, ecografia este cea care stabileste diagnosticul, si chirurgia, cea care salveaza pacientul.

Complicatiile mecanice apar, de regula, la 3-5 zile dupa infarct

Acestea sunt foarte severe si, fara interventie chirurgicala, bolnavul nu poate supravietui. La distanta de momentul infarctului, se mai poate produce o complicatie, si anume anevrismul ventricular. In urma unei vindecari necorespunzatoare, tesutul cicatriceal care se formeaza este subtire si favorizeaza formarea unei dilatatii la locul respectiv. Diagnosticul se stabileste ecografic, iar tratamentul este tot chirurgical.

Infarctul recurent, evitat prin coronarografie

In mod normal, dupa un infarct, bolnavul ramane fara crize anginoase (in afara coronarei infundate, responsabila de infarct, nu mai sunt alte vase ingustate semnificativ). Exista insa bolnavi care, dupa un infarct, pot ramane cu crize anginoase. Acest lucru arata ca, in afara vasului responsabil de producerea infarctului, mai exista si alte coronare cu ingustari semnificative, ce pot duce la producerea unui nou infarct, in alt teritoriu. Acesti bolnavi trebuie obligatoriu explorati coronarografic. Sunt foarte probabil candidati pentru o rezolvare interventionala sau chirurgicala, evitandu-se astfel un nou infarct, complicatie cunoscuta ca infarct recurent.

Dr. Alina Dellecase,

Medic specialist medicina interna,

Spitalul Clinic „Sf. Maria”, Bucuresti,

Telefon: 0726 003 041