Ochii roșii, lăcrimarea, senzația de arsură și, mai ales, mâncărimea pot fi semnele unei alergii oculare. Simptomele pot apărea odată cu sezonul polenului sau pe tot parcursul anului, dacă factorul declanșator se găsește în mediul în care trăiți: acarieni, mucegaiuri sau alergeni proveniți de la animale.
De cele mai multe ori, alergia oculară este supărătoare, dar nu pune vederea în pericol. Există însă și forme severe, care pot afecta corneea.
Ce este și de ce apare alergia oculară: principalii alergeni și factori favorizanți
„Alergiile oculare reprezintă o reacţie inflamatorie a ţesuturilor de la nivelul ochiului, ca răspuns la diverşi alergeni. Acestea pot afecta orice persoană, indiferent de vârstă. Manifestările pot fi asimptomatice (se depistează ocazional, la controlul oftalmologic) sau poate apărea un uşor disconfort (uşoară mâncărime, usturime, ochi umezi, pleoape mai iritate), însă în cazurile severe poate fi afectată vederea. Alergiile oculare pot fi şi de sine stătătoare, dar, adesea, apar în asociere cu rinitele alergice, sinuzitele, cu bolile sistemice precum diverse eczeme sau chiar astm”, explică dr. Cristina Nicolae, medic specialist oftalmologie, Hyperclinica MedLife Favorit.
Printre alergenii care pot declanșa o alergie oculară se numără praful, polenul, acarienii și alergenii proveniți de la animale. Unele produse cosmetice, precum fardurile sau cremele aplicate în zona ochilor, pot provoca, la rândul lor, reacții de contact, inclusiv dermatite sau blefaroconjunctivite.
Fumul de țigară, parfumurile puternice, aerul condiționat sau schimbările de temperatură și umiditate pot provoca ori accentua simptomele oculare. Un iritant nu este însă automat un alergen: poate determina roșeață, usturime sau lăcrimare fără să declanșeze mecanismul imunologic specific unei alergii.
Alergia oculară: ce se întâmplă, de fapt, în ochi
Alergia oculară apare atunci când suprafața ochiului intră în contact cu o substanță pe care sistemul imunitar o identifică drept o amenințare, deși aceasta este inofensivă pentru majoritatea oamenilor. „Practic, atunci când ochii intră în contact cu un alergen se eliberează histamină, iar substanţa poate provoca o serie de simptome. Vasele mici de sânge se dilată, iar ochii se înroșesc, lăcrimează, se pot umfla și încep să provoace mâncărime. Cea mai sigură cale de a controla simptomele este descoperirea factorului care le declanşează (alergenul), atenționează dr. Cristina Nicolae.
Tipuri de alergii oculare
Potrivit dr. Nicolae există mai multe tipuri de alergii oculare.
- Alergiile sezoniere – apar mai ales în perioadele de polenizare, ca reacţie la încărcătura mare de polen şi la alte particule vegetale din aer (când înfloresc pomii, florile, sau toamna, când se scutură).
- Alergiile perene – asemănătoare cu cele sezoniere, dar durează tot anul.
- Conjunctivita papilară gigantă – apare frecvent la purtătorii de lentile de contact.
- Keratoconjunctivita vernală – afectează persoanele tinere, care locuiesc în zone cu climă caldă şi uscată, cauzând producţie densă de mucus, roşeaţă pronunţată şi prurit (mâncărime) intens.
- Keratoconjunctivitele atopice – sunt asociate cu alergii sistemice, teren atopic şi pot fi severe.
Delimitarea nu este întotdeauna perfectă. Puteți fi sensibilizat la mai mulți alergeni sau puteți avea simptome prezente tot anul, care se accentuează în anumite perioade.
Simptomele alergiei oculare
Ochii roșii sau lăcrimarea pot avea numeroase cauze. Mâncărimea este însă simptomul caracteristic alergiei oculare și unul dintre indiciile importante care orientează diagnosticul.
„Manifestările alergiilor oculare includ înroşirea ochilor, prurit (mâncărime), fotofobie (hipersensibilitatea ochilor la lumină), usturime, lăcrimare, senzaţie de arsură, inflamare şi înroşire a pleoapelor, inflamarea conjunctivei, vedere tulbure, nas înfundat, strănut. Este foarte important să nu vă duceţi mâinile la ochi şi să încercaţi, pe cât posibil, să nu vă frecaţi, deoarece acest lucru va exacerba simptomele”, avertizează dr. Cristina Nicolae.
Dacă sensibilitatea la lumină este pronunțată sau apar modificări ale vederii, simptomele nu trebuie puse automat pe seama unei alergii oculare și este necesară evaluarea medicală.
Alergie oculară sau conjunctivită? Cum le deosebim
Alergia oculară este, cel mai adesea, chiar o formă de conjunctivită – conjunctivita alergică. Diferența trebuie făcută între aceasta și conjunctivitele cu alte cauze, în special cele virale și bacteriene.
În conjunctivita alergică predomină mâncărimea, secreția este în general apoasă și sunt afectați frecvent ambii ochi. Pot apărea concomitent simptome de rinită alergică.
Conjunctivita virală poate provoca, de asemenea, ochi roșii, lăcrimare și secreție apoasă. Poate începe la un ochi și apoi să îl afecteze și pe celălalt și poate apărea în contextul unei infecții respiratorii.
În conjunctivita bacteriană, secreția mucopurulentă sau purulentă și pleoapele lipite, mai ales după somn, pot orienta către o cauză bacteriană.
O diferență importantă este că alergia oculară nu este contagioasă, în timp ce conjunctivitele infecțioase se pot transmite. Manifestările se pot însă suprapune, astfel încât aspectul ochiului nu permite întotdeauna stabilirea cauzei fără un consult medical.
„Medicul oftalmolog poate stabili dacă este vorba de o alergie oculară sau nu prin examinarea ochilor şi o anamneză amănunţită. Simptomele specifice alergiei oculare, cum sunt mâncărimea, roşeaţa, lăcrimarea şi umflăturile pot contribui la identificarea problemei. În unele cazuri, pentru a exclude alte probleme oftalmologice precum conjunctivita bacteriană şi infecţiile virale, specialistul poate solicita investigaţii suplimentare şi control alergologic”, explică dr. Dan Stănilă, medic specialist oftalmologie, Clinica Ofta Total Sibiu.
Alergie oculară – diagnostic și tratament
Diagnosticul se stabileşte în urma unui examen oftalmologic complet, prin examinarea suprafeţei oculare la biomicroscop. „În urma examinării, specialistul va prescrie un tratament personalizat şi corect. Trebuie ştiut, însă, că cel mai important aspect este identificarea alergenului ce a cauzat afecţiunea şi evitarea expunerii la acesta pe viitor. Alergiile oculare se tratează, de obicei, cu antihistaminice, decongestionante, steroizi, injecţii, picături de ochi. Totuşi, până reuşiţi să ajungeţi la medic, puteţi folosi lacrimi artificiale şi comprese reci pentru a reduce disconfortul”, recomandă dr. Cristina Nicolae.
În funcție de intensitatea simptomelor, pot fi recomandate picături oftalmice antialergice, precum antihistaminicele și stabilizatorii mastocitari sau produse care combină cele două mecanisme. În anumite situații pot fi utilizate și antihistaminice orale, mai ales dacă sunt prezente și alte manifestări alergice.
O atenție specială trebuie acordată corticosteroizilor oftalmici: aceștia nu trebuie utilizați fără recomandarea și supravegherea medicului. Folosirea necorespunzătoare sau prelungită poate crește presiunea intraoculară și riscul de glaucom și cataractă și poate agrava sau masca anumite infecții oculare.
Formele severe de alergie oculară necesită tratament și monitorizare de specialitate. Dacă este identificat un alergen și există și alte manifestări alergice, medicul alergolog poate evalua, în anumite cazuri, indicația pentru imunoterapie alergen-specifică.
Lentilele de contact şi alergiile oculare
Dr. Dan Stănilă, punctează însă că simptomele care însoţesc alergiile oculare pot fi şi mai neplăcute pentru persoanele care poartă lentile de contact, deoarece alergenii pot provoca iritaţii şi inflamaţii la nivelul ochilor, cauzând disconfort şi chiar durere. De asemenea, lăcrimarea excesivă asociată alergiilor oculare poate duce la mişcarea sau alunecarea lentilelor, fiind nevoie de îndepărtarea lor: „În unele cazuri, alergiile oculare pot cauza infecţii. De aceea, este important pentru purtătorii lentilelor de contact să gestioneze simptomele alergiei oculare potrivit recomandărilor specialistului, să se asigure că lentilele de contact pot fi purtate în prezenţa alergiilor sau dacă se impune înlocuirea temporară cu ochelarii de vedere”.
Așadar, respectați cu strictețe igiena, programul de înlocuire și soluțiile de întreținere recomandate. În anumite cazuri, lentilele de unică folosință zilnică pot fi mai ușor de tolerat.
Nu toate picăturile pentru ochi sunt compatibile cu lentilele de contact. Verificați prospectul și respectați indicațiile medicului privind scoaterea și momentul reinserării lentilelor.
Dacă purtați lentile de contact și apar durere, fotofobie, vedere încețoșată sau o roșeață importantă, scoateți lentilele și solicitați evaluare medicală.
Alergie oculară – ce să nu faceți când vă mănâncă și vă ustură ochii
Primul impuls este adesea să vă frecați la ochi, însă frecarea poate accentua iritația și inflamația. Evitați și utilizarea picăturilor rămase de la un episod anterior sau prescrise altei persoane, a antibioticelor – care nu tratează alergia – și a corticosteroizilor oftalmici fără indicație medicală. Nici picăturile vasoconstrictoare pentru reducerea roșeții nu trebuie folosite în exces. Spălați-vă mâinile înainte de administrarea picăturilor și nu atingeți ochiul, pleoapele sau genele cu vârful flaconului.
Poate alergia oculară să afecteze vederea? Complicații
Formele obișnuite de alergie oculară – conjunctivita alergică sezonieră și cea perenă – nu afectează, în general, permanent vederea. Lăcrimarea abundentă sau modificarea filmului lacrimal pot produce temporar o senzație de vedere încețoșată.
Formele mai rare și severe pot însă implica și corneea. Keratoconjunctivita vernală, întâlnită predominant la copii și adulți tineri, poate provoca leziuni corneene. Keratoconjunctivita atopică, o afecțiune cronică asociată frecvent cu dermatita atopică, poate afecta conjunctiva, pleoapele și corneea și poate produce complicații care amenință vederea.
Frecarea repetată și energică a ochilor trebuie evitată. Frecarea cronică este asociată cu keratoconusul, o afecțiune în care corneea se subțiază și își modifică forma, mai ales la persoanele predispuse.
Cum puteți reduce expunerea la alergeni și riscul de reapariție
Măsurile depind de alergenul care vă provoacă simptomele. Dacă sunteți alergic la polen, puteți reduce expunerea ținând ferestrele închise în perioadele cu concentrații ridicate, purtând ochelari de soare afară și schimbând hainele după perioade mai lungi petrecute în aer liber.
În cazul acarienilor, sunt utile mai ales măsurile aplicate în dormitor: huse speciale pentru saltea și perne, spălarea regulată a lenjeriei și controlul umidității.
Pentru mucegai, este importantă reducerea surselor de umezeală și remedierea infiltrațiilor sau a problemelor de ventilație, iar dacă alergenul provine de la animale, poate ajuta limitarea accesului acestora în dormitor și spălarea mâinilor după contact.
Dacă alergia oculară revine frecvent, observați când și în ce împrejurări apar simptomele. Acest tipar poate oferi medicului indicii importante pentru identificarea factorului declanșator.
Când este necesar consultul oftalmologic sau alergologic
Dacă simptomele persistă, reapar frecvent sau nu răspund la măsurile obișnuite, este indicat un consult oftalmologic. Mergeți mai repede la medic dacă apar durere oculară, sensibilitate accentuată la lumină, modificări ale vederii, roșeață intensă sau simptome neobișnuite, mai ales dacă purtați lentile de contact.
Consultul alergologic poate fi util atunci când episoadele sunt recurente, sunt însoțite de alte manifestări alergice sau factorul declanșator nu este cunoscut.
Foto: shutterstock.com
