Tensiunea arterială este presiunea pe care sângele o exercită asupra pereţilor vaselor sangvine în urma contracţiei şi relaxării inimii, iar valorile normale ale acesteia sunt între 90/60 mm Hg şi 120/80 mm Hg.
Hipertensiunea arterială se diagnostichează în cazul persoanelor care au valori tensionale mai mari ca 140/90 mm Hg; dacă nu este tratată corespunzător creşte semnificativ riscul de accident vascular cerebral şi infarct miocardic.
Este normal ca valorile tensiunii arteriale să varieze uşor pe parcursul zilei, însă în cazul unor fluctuaţii mari (tensiune oscilantă), vă sfătuim să efectuaţi un consult cardiologic, întrucât tensiunea oscilantă (sau hipertensiunea labilă, în limbaj medical) poate să fie un semn al unor posibile probleme de sănătate.
Tensiunea oscilantă, cauze
Mai mulţi factori pot cauza sau creşte riscul de tensiune oscilantă. Printre aceştia:
Stresul si anxietatea, mai ales pe perioade mai lungi de timp, pot să crească valorile tensiunii arteriale.
Fumatul, consumul excesiv de alcool, cafea sau energizante, dar şi consumul de droguri precum cocaina sau metamfetamina pot să crească riscul de tensiune oscilantă.
Hipertensiunea de „halat alb”, care apare doar la măsurarea tensiunii la cabinetul medical. Anxietatea cauzează o creştere temporară a valorilor tensiunii arteriale, dar într-un mediu familiar tensiunea este normală. Persoanele cu hipertensiune de halat alb au riscul mai mare de a dezvolta hipertensiune arterială.
Efortul fizic intens, mai ales la persoanele care nu fac sport regulat, poate să crească valorile tensiunii.
Consumul excesiv de sare poate să ridice tensiunea, dar nu la toată lumea. Unele persoane sunt sensibile la sare, iar altele sunt rezistente la sare.
Apneea în somn – oprirea respiraţiei în timpul somnului duce la eliberarea unor hormoni „de stres”, care pot să crească tensiunea arterială.
Anumite medicamente: antiinflamatoarele nonsteroidiene (ibuprofen, celecoxib etc.), corticosteroizii şi anticonceptionalele (mai ales cele care conţin mult estrogen), unele decongestionante nazale şi chiar unele picături pentru ochi pot cauza tensiune oscilantă.
Tensiune oscilantă, simptome
Creşterea valorilor tensionale se manifestă prin:
- palpitaţii;
- ameţeli;
- dureri de cap;
- înroşirea feţei;
- tinitus (zgomote în urechi).
Ce puteţi face dacă aveţi tensiune oscilantă?
Există anumite măsuri pe care le puteţi lua pentru a regla tensiunea arterială:
- Renuntaţi la fumat.
- Reduceţi consumul de sare, cafea, grăsimi şi alcool şi adoptaţi o alimentaţie bazată pe legume şi fructe.
- Faceţi mişcare în fiecare zi.
- Evitaţi situaţiile stresante.
Sfatul specialistului
Deoarece hipertensiunea labilă sau tensiunea oscilantă netratată poate să cauzeze probleme de sănătate (după unele studii aceasta este asociată cu un risc crescut de boli cardiovasculare), este important să vă măsuraţi periodic tensiunea arterială cu ajutorul unui tensiometru. Aceasta trebuie măsurată când sunteţi relaxat, aşezat pe un scaun confortabil, cu spatele sprijinit şi tălpile pe podea. Nu vorbiţi în timp ce vă măsuraţi tensiunea.
În cazul în care valorile variază mult, vă sfătuim să vă programaţi la un medic cardiolog. Este posibil ca acesta să vă recomande monitorizarea tensiunii pe parcursul a 24 de ore cu ajutorul unui aparat numit Holter şi, după ce va fi determinată cauza tensiunii oscilante, să vă prescrie un tratament.
