Sindromul metabolic reprezintă o acumulare a cinci factori de risc care predispun la boala aterosclerotică, rezistenţă la insulină, diabet zaharat şi boli cardiovasculare, inclusiv accidentul vascular cerebral (AVC).
Odată cu industrializarea şi urbanizarea, din ce în ce mai multe persoane au adoptat o alimentaţie care include un exces de grăsimi, proteine de origine animale şi zahăr, iar sedentarismul este şi el în creştere constantă. În plus, cantitatea de fructe şi legume consumate a scăzut, iar consumul de băuturi alcoolice a crescut. Toţi aceşti factori au dus la creşterea semnificativă a bolilor metabolice şi cardiovasculare.
Cum este definit sindromul metabolic
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a definit pentru prima oară oficial sindromul metabolic în 1998. De atunci au fost propuse mai multe definiţii, cea mai recentă fiind aceasta: sindromul metabolic se caracterizează prin prezenţa a cel puţin trei din următorii cinci factori de risc:
1. un nivel crescut al trigliceridelor (>150 mg/dl);
2. un nivel scazut al HDL-colesterolului (colesterolul „bun”) – sub 40 mg/dl la barbati sau sub 50 mg/dl la femei;
3. valori crescute ale tensiunii arteriale sistolice (≥130 mm Hg) sau ale celei diastolice (≥85 mm Hg);
4. valori crescute ale glicemiei a jeun (dimineata pe nemâncate) > 100 mg/dl;
5. obezitate abdominală – definită printr-o circumferinţă abdominală ≥102 cm la bărbaţi şi ≥ 89 cm la femei.
Persoanele care urmează tratament pentru hipertensiune arterială, diabet zaharat sau pentru scăderea grăsimilor din sânge sunt incluse în această definiţie a sindromului metabolic dacă îndeplinesc trei din cele cinci criterii, chiar dacă valorile glicemiei, HDL-colesterolului, trigliceridelor sau tensiunii arteriale sunt în limite normale cu ajutorul medicamentelor.
Se estimează că aproximativ un sfert din populaţia totală a globului prezintă sindrom metabolic; se aşteaptă ca acest număr să crească în următoarele decade.
Cauzele sindromului metabolic
După cum am amintit mai sus, factorii care duc la apariţia sindromului metabolic sunt legaţi de stilul de viaţă:
- excesul ponderal, în special obezitatea de tip abdominal;
- sedentarismul;
- fumatul (care creşte nivelul trigliceridelor şi scade nivelul HDL-colesterolului);
- excesul de alcool.
Riscul de a dezvolta sindrom metabolic creşte odată cu vârsta, şi se crede că şi factorii genetici pot juca un rol. În plus, unele afecţiuni precum sindromul ovarelor polichistice, steatohepatita nonalcoolică sau sindromul de apnee în somn cresc şi ele riscul de apariţie a sindromului metabolic.
Riscurile date de sindromul metabolic
Complicaţiile date de sindromul metabolic sunt potenţial grave. Ele includ:
- ateroscleroza
- diabetul zaharat
- infarctul miocardic
- accidentul vascular cerebral
- boala arterială periferică
- boala cronică de rinichi
Cum putem preveni sindromul metabolic?
Adoptarea unui stil de viaţă sănătos poate să prevină apariţia sindromului metabolic.
Alimentaţia trebuie să includă legume, fructe proaspete şi cereale integrale. Evitaţi consumul de sucuri, alimente procesate, carne în exces, alimente bogate în zahăr, sare şi grăsimi. Limitaţi consumul de alcool şi renuntaţi la fumat.
Fiţi activ! Mişcarea efectuată timp de cel puţin 30 de minute pe zi, minim 5 zile pe săptămână ajută la normalizarea tensiunii arteriale, creşte nivelul HDL-colesterolului şi scade riscul de apariţie a sindromului metabolic.
