Revista care te menține sănătos

Dosar medical

Sanatatea seniorilor

15 octombrie 2009
Share

Sanatatea nu are varsta. Aceasta fraza trebuie gandita si rostita de noi toti, dar in primul rand de persoanele trecute de prima tinerete. Odata cu trecerea timpului majoritatea functiilor organismului intra in declin, inclusiv inima si articulatiile.In continuare vom prezenta efectele inaintarii in varsta asupra a doua dintre cele mai importante sisteme: cel cardiovascular si cel locomotor.

Aparatul cardiovascular, cel mai afectat
Aparatul cardiovascular este denumit uneori si sistem circulator, pentru ca el cuprinde inima, sangele si vasele de sange (artere, vene si capilare). Fiind responsabil de circulatia oxigenului si a substantelor nutritive in intregul organism, este de inteles de ce este una dintre structurile cele mai afectate, odata cu inaintarea in varsta.
Majoritatea schimbarilor determinate de varsta pot fi sistematizate astfel:

Sangele
Hematocrit scazut (numarul de eritrocite din sange) ce poate duce la anemie. Eritrocitele participa la transportul oxigenului si al dioxidului de carbon, precum si la mentinerea unui echilibru normal acido-bazic. Venele periferice se contracta sau se blocheaza prin formarea unor cheaguri de sange imobile. Acestea se pot disloca, generand un embolism pulmonar sau pot ajunge la nivelul extremitatilor, blocand circulatia. Cand acest lucru se intampla, solutia este amputarea membrului afectat. Pentru ca valvele din structura venelor membrelor inferioare nu mai functioneaza corespunzator, sangele stagneaza, ducand la umflarea picioarelor. Numarul celulelor din maduva osoasa scade cu varsta, generand un declin in formarea elementelor celulare din sange. Astfel, refacerea dupa episoade de sangerare va fi incetinita. Modificari legate de varsta apar si in functia celulelor albe. Desi activitatea lor creste ca raspuns la infectii, fenomenul se realizeaza mult mai incet decat la tineri. Fibrele musculare cardiace si neuronii neputand fi inlocuiti, rezulta un declin cumulativ al functiei lor in urma unor leziuni relativ minore. Vasele de sange Sangele pompat de inima intra in sistemul arterial. in tinerete, acest sistem este flexibil si compliant. Peretii vaselor se intind cand sangele este pompat prin ele, scazand rezistenta pe care inima trebuie sa o invinga pentru a propulsa sangele la fiecare bataie. Pe masura inaintarii in varsta, aceste vase isi pierd elasticitatea si devin mai putin flexibile. Drept consecinta, si tensiunea arteriala creste. Suprafata interioara a vaselor de sange devine neregulata, favorizand aparitia placilor de grasime si formarea trombilor. La nivelul peretilor vasculari se depun saruri de calciu, crescand mult riscul instalarii unui infarct miocardic sau a unui accident vascular cerebral. Pe masura ce peretii venelor slabesc si se intind, valvele devin incompetente. Situatia este intalnita la nivelul membrelor inferioare, unde presiunea este mai mare pentru ca sangele trebuie sa invinga forta gravitatiei pentru a se intoarce la inima. Drept consecinta, venele superficiale se dilata si apar varicele. Inflamatia venelor, numita flebita, apare de asemenea mai frecvent la varstnici. Baroreceptorii sunt mai putin sensibili. Adaptarea la schimbarile de pozitie se realizeaza mai incet, cauzand ameteli sau chiar caderi. Inima Are loc scaderea debitului cardiac. Inima nu mai este capabila sa pompeze eficient sangele, iar circulatia este incetinita. In plus, inima nu mai poate raspunde la fel de repede sau de puternic in timpul solicitarilor fizice. Efortul, miscarile bruste, schimbarile de pozitie pot sa scada debitul cardiac, manifestat prin ameteli sau pierderea echilibrului. Exista pareri diferite in ceea ce priveste modificarea debitului cardiac in repaus. In general, acesta scade la 80% la varsta de 50 de ani si la 70% la 70 de ani. Aceasta scadere se asociaza si cu alte modificari legate de varsta, precum ateroscleroza. Scaderea debitului cardiac duce la stagnarea sangelui in membrele inferioare, extremitati reci si edem. Sanatatea miocardului (peretele muscular al inimii) depinde de aportul de sange. Odata cu inaintarea in varsta si cu accentuarea aterosclerozei, respectiv cu ingustarea arterelor coronare care hranesc inima, acest aport scade. Tensiunea arteriala ridicata (hipertensiunea) solicita in plus ventriculul stang al inimii. Acesta poate sa creasca in dimensiuni, sporeste aportul nutritiv de sange si devine mai slab in timp. Anumite modificari structurale ale inimii contribuie la raspunsul defectuos la efort: Muschiul inimii isi pierde elasticitatea si devine mai rigid; Valvele inimii se ingroasa din cauza fibrozei si devin si ele rigide (genereaza aparitia murmurului cardiac); Numarul celulelor cu proprietati de pacemaker, care asigura contractilitatea inimii, scade. Frecventa cardiaca maxima scade liniar odata cu varsta, de la 220 de batai pe minut la copii, pana la o medie de 160 de batai pe minut in jurul varstei de 60 de ani. Celulele cardiace imbatranite au o capacitate scazuta de a utiliza oxigenul; Aritmiile sunt mai frecvente cu varsta, pentru ca celulele care conduc impulsul nervos devin mai putin eficiente; Odata cu cresterea tensiunii arteriale, inima trebuie sa depuna un efort mai mare pentru a pompa sangele in circulatia sistemica. Alegand un stil de viata sanatos, sistemul cardiovascular poate fi mentinut intr-o stare buna chiar la o varsta inaintata. „Secretul” sta la indemana tuturor: mentinerea constanta a greutatii, urmarea unei diete sanatoase si efectuarea exercitiilor fizice cu regularitate.

Densitatea osoasa scade in special la femeile postmenopauza
Scheletul osos asigura suportul organismului. Articulatiile sunt zone in care oasele se imbina, permitand scheletului sa fie flexibil, in vederea deplasarii. intr-o articulatie, oasele nu vin in contact direct unele cu altele. Ele sunt „capitonate” de cartilaj, membrana si fluid. Muschii asigura forta necesara miscarii. Modificari ale muschilor, articulatiilor sau oaselor pot genera modificari ale posturii si mersului, slabiciune, miscari incetinite sau defecte de coordonare. Masa osoasa sau densitatea scade odata cu varsta, in special la femei postmenopauza. Osul pierde calciu si alte minerale. Osteoporoza este o problema frecvent intalnita. Fracturile oaselor apar cu usurinta si pot genera durere si invaliditate.

Coloana vertebrala se accentueaza, devenind fragila
Coloana vertebrala este alcatuita din vertebre separate de discurile intervertebrale (asemanatoare unor pernute cu gel). Trunchiul scade in inaltime cu varsta, pentru ca discurile pierd treptat fluid si devin mai subtiri. Bolta picioarelor mai putin pronuntata contribuie si ea la o usoara scadere a inaltimii. in plus, scade continutul in minerale al vertebrelor, care devin mai putin rezistente. Coloana vertebrala isi accentueaza curburile si pot aparea tasari. Din cauza varstei si suprasolicitarii isi fac aparitia si pintenii ososi.

Oasele se calcifica si articulatiile devin rigide
Oasele lungi de la nivelul mainilor si picioarelor, desi mai fragile din cauza pierderilor de substante minerale, nu-si modifica lungimea. Acest lucru face ca membrele superioare si inferioare sa para mai lungi in comparatie cu trunchiul scurtat. Articulatiile devin mai rigide, mai putin flexibile. Fluidul din interiorul lor scade, iar cartilajul incepe sa se erodeze. Substante minerale se pot depune in anumite articulatii, ceea ce poarta numele de calcificare. Fenomenul este des intalnit la nivelul umarului. Articulatiile soldului si genunchiului sufera modificari degenerative. Cele ale degetelor isi pierd cartilajul si oasele se subtiaza usor. Modificarile articulatiilor degetelor sunt mai frecvente la femei si pot avea o componenta ereditara. Anumite articulatii precum glezna sufera putine modificari de-a lungul timpului.

Miscarile involuntare, din ce in ce mai frecvente
in timp, se pierde tesut muscular (atrofie). Gradul si intinderea modificarilor musculare par a fi determinate genetic. Schimbarile musculare incep in jurul varstei de 20 de ani la barbati si 40 de ani la femei. Lipofuscina si depozite de grasimi se depun in muschi odata cu varsta. Tesutul muscular poate fi inlocuit cu tesut fibros, lucru mai evident la nivelul mainilor, care par subtiri si osoas
e. Miscari involuntare (tremor muscular si miscari fine numite fasciculatii) apar frecvent la varstnici. La persoanele incapabile sa se deplaseze pot sa apara contracturi musculare.

Problemele musculare, prevenite cu exercitii fizice
Modificarile de la nivelul tesutului muscular, combinate cu cele de la nivelul sistemului nervos, duc la scaderea tonusului muscular si a abilitatii muschilor de a se contracta. Riscul de accidentare este mai mare din cauza instabilitatii si a pierderii echilibrului. Oboseala apare mult mai repede si energia organismului scade. Exercitiile fizice sunt cea mai buna metoda pentru a incetini sau preveni problemele musculare, articulare si ale oaselor. Un program de exercitii poate ajuta la mentinerea fortei si a flexibilitatii. Miscarea ajuta oasele sa ramana puternice. O dieta adecvata care sa asigure un aport suficient de calciu este foarte importanta. Femeile postmenopauza necesita 1200-1500 mg de calciu pe zi.

Dr. Alin Popescu,
Specialist medicina sportiva
0743.145.843.

#tags   \  
Menține-te
sănătos
în fiecare lună

Utilizăm datele tale în scopul corespondenței și pentru comunicări comerciale. Pentru a citi mai multe informații apasă aici.