Negi: tipuri frecvente, cauze și afecțiuni medicale, prevenție

Negii sunt excrescențe cutanate benigne produse de infecția cu virusul papiloma uman (HPV). Deși majoritatea sunt inofensivi și dispar spontan în timp, uneori pot provoca durere, disconfort estetic sau se pot răspândi către alte zone ale corpului. Există, de asemenea, mai multe tipuri de negi.

„În anumite situații, cum ar fi negii numeroși, persistenți sau rezistenți la tratament, putem suspecta un indiciu al unei afecțiuni medicale care afectează îndeosebi sistemul imunitar. Aspectul lor diferă în funcție de tipul de HPV implicat și de localizarea pe corp”, ne explică dr. Iasmina Wadi.

Ce sunt negii și cum apar?

Negii (verucile) sunt proliferări benigne ale epidermului produse de infectarea keratinocitelor cu anumite tipuri de HPV. Virusul pătrunde prin mici leziuni ale pielii și infectează stratul bazal al epidermului, unde stimulează multiplicarea exagerată a celulelor cutanate.

„După infectare, virusul se replică în straturile superficiale ale pielii, determinând îngroșarea epidermului și apariția aspectului caracteristic al negului. Perioada de incubație este variabilă și poate dura de la câteva săptămâni până la câteva luni”, completează dr. Iasmina Wadi. Cele mai multe tipuri de negi sunt benigne, însă evoluția lor depinde atât de tipul HPV implicat, cât și de răspunsul sistemului imunitar al persoanei infectate.

Tipuri de negi

Există numeroase tipuri de negi, fiecare având caracteristici clinice și localizări specifice.

Negii comuni (Verruca vulgaris)

Sunt cei mai întâlniți și apar în special pe mâini și degete.

Caracteristici

• suprafață aspră, neregulată;
• aspect asemănător conopidei;
• culoare gri, maronie sau apropiată de cea a pielii;
• pot prezenta mici puncte negre (capilare trombozate);
• apar frecvent pe mâini, coate și genunchi.

Negii plantari (Verruca plantaris)

Se dezvoltă la nivelul tălpilor și sunt adesea dureroși.

Caracteristici

• cresc în profunzime din cauza presiunii exercitate la mers;
• pot fi confundați cu bătăturile;
• determină durere la apăsare;
• prezintă adesea un punct central închis la culoare;
• în formele extinse pot afecta mersul și purtarea încălțămintei.

Negii plați (Verruca plana)

Sunt mai mici și mai puțin reliefați decât verucile comune.

Caracteristici

• suprafață netedă;
• diametru de aproximativ 1-7 mm;
• culoare gălbuie, roz sau brun-deschis;
• apar în grupuri numeroase, uneori sute de leziuni;
• sunt localizați mai ales pe față, gât și membre.

Negii filiformi

Au un aspect caracteristic, alungit.

Caracteristici

• excrescențe subțiri, filiforme;
• cresc rapid;
• apar în jurul ochilor, nasului, gurii sau pe gât;
• pot fi ușor traumatizați în timpul bărbieritului sau al spălării.

Negii periunghiali

Se dezvoltă în jurul sau sub unghii.

Caracteristici

• suprafață îngroșată și neregulată;
• pot modifica creșterea unghiei;
• favorizează apariția durerii și fisurilor;
• sunt dificil de tratat din cauza localizării.

Negii genitali (condiloame acuminate)

Reprezintă una dintre cele mai frecvente infecții cu transmitere sexuală.

Caracteristici

• consistență moale;
• aspect de mici formațiuni asemănătoare conopidei;
• apar la nivel genital, anal sau, mai rar, în cavitatea orală;
• sunt provocați de tipuri specifice de HPV și necesită evaluare medicală.

Negii măcelarilor

Aceste tipuri de negi apar la persoanele care manipulează frecvent carne crudă.

Caracteristici

• sunt asociați în special cu HPV tip 7;
• au dimensiuni mari;
• aspect conopidiform;
• apar predominant pe mâini și degete.

Negii chistici

Sunt mult mai rari.

Caracteristici

• conțin material keratinic în interior;
• au suprafață netedă;
• apar pe zonele de sprijin, precum talpa;
• dacă se rup pot determina o reacție inflamatorie locală.

Cum diferențiem negii de alte tipuri de leziuni cutanate?

„Negii sunt, în general, formațiuni bine delimitate, cu diametrul cuprins între 1 milimetru și câțiva centimetri, cu o suprafață rugoasă sau verucoasă. Culoarea variază de la cea a pielii până la gri, galben–brun sau maroniu. Un element sugestiv este prezența unor mici puncte negre în interior, reprezentând capilare trombozate”, ne explică dr. Iasmina Wadi.

Localizarea diferă și în funcție de tipurile de negi:

• verucile comune apar mai ales pe mâini, degete, coate și genunchi;
• verucile plantare sunt localizate pe talpă și cresc în profunzime;
• verucile plate sunt mici, numeroase și predomină pe față și membre;
• verucile filiforme apar în jurul ochilor, gurii și pe gât;
• verucile genitale sunt localizați în regiunea genitală și perianală.

Verucile plantare sunt frecvent confundate cu bătăturile. Spre deosebire de acestea, întrerup liniile normale ale pielii, prezintă puncte negre centrale și sunt dureroși atunci când sunt comprimați lateral, nu doar prin apăsare directă.

Alte afecțiuni care pot semăna cu diferite tipuri de negi includ:

• keratoza seboreică;
• molluscum contagiosum;
• fibromul cutanat;
• calozitățile;
• papiloamele cutanate;
• carcinomul verucos sau alte forme de carcinom spinocelular.

Care sunt cauzele și factorii de risc care duc la apariția verucilor?

Verucile sunt produse de infecția cu virusul papiloma uman (HPV). Până în prezent au fost identificate peste 100 de subtipuri HPV, însă numai o parte dintre acestea determină apariția verucilor cutanate. Fiecare tip viral are preferință pentru anumite regiuni anatomice:

• HPV 2 și 4: verucile comune (cele mai frecvente tipuri de negi);
• HPV 1: verucile plantare profunde;
• HPV 3, 10 și 28: verucile plate;
• HPV 7: negii măcelarilor;
• HPV 60: verucile chistice;
• HPV 13 și 32: hiperplazia epitelială focală din cavitatea orală.

Transmiterea virusului are loc prin contact direct piele-piele sau indirect, prin intermediul obiectelor contaminate, pardoselilor umede din piscine și vestiare ori prosoapelor folosite în comun. Virusul pătrunde prin microfisuri ale pielii, chiar dacă acestea nu sunt vizibile cu ochiul liber.

Factorii care cresc riscul apariției anumitor tipuri de negi includ:

• contactul direct cu o persoană infectată;
• mersul desculț în piscine, dușuri comune sau vestiare;
• existența unor răni sau fisuri cutanate;
• rosul unghiilor;
• traumatismele repetate ale pielii;
• transpirația excesivă;
• umiditatea persistentă a pielii;
• sistemul imunitar slăbit;
• dermatita atopică și alte boli care afectează bariera cutanată;
• manipularea frecventă a cărnii crude (în cazul negilor măcelarilor).

Apariția negilor poate indica o afecțiune medicală asociată?

„În majoritatea situațiilor, aceste tipuri de negi apar la persoane sănătoase și nu reprezintă un motiv de îngrijorare. Totuși, verucile care sunt foarte numeroase, persistă ani întregi, recidivează după tratament sau apar pe suprafețe întinse ale corpului pot sugera existența unei afecțiuni care afectează funcționarea sistemului imunitar”; explică dr. Iasmina Wadi.

Astfel de situații sunt întâlnite mai frecvent la pacienții cu:

• infecție HIV;
• tratamente imunosupresoare administrate după transplant;
• corticoterapie sau alte terapii imunosupresoare pe termen lung;
• imunodeficiențe primare, precum sindromul WHIM, deficitul DOCK8 sau imunodeficiența comună variabilă (CVID);
• epidermodisplazia veruciformă, o boală genetică rară care determină o susceptibilitate crescută la anumite tipuri de HPV și un risc mai mare de cancer cutanat;
• dermatită atopică și alte afecțiuni care alterează integritatea barierei cutanate.

Care sunt opțiunile de tratament pentru negi?

Tratamentul verucilor este ales în funcție de localizare, dimensiune, numărul leziunilor, simptome, vârsta pacientului și preferințele acestuia. Deși există numeroase metode terapeutice, niciuna nu garantează vindecarea definitivă, iar recidivele sunt relativ frecvente deoarece virusul HPV poate persista în țesuturile din jur.

Tratamente topice

Acestea reprezintă prima opțiune pentru mai toate tipurile de negi cutanați. Cele mai utilizate sunt:

• acidul salicilic;
• preparatele pe bază de acid lactic sau combinații keratolitice;
• tretinoina;
• 5-fluorouracil topic;
• imiquimod;
• podofilotoxina.

Tratamentul local necesită răbdare și aplicare constantă timp de câteva săptămâni sau chiar luni.

Crioterapia

Crioterapia constă în înghețarea negului cu azot lichid și reprezintă una dintre cele mai utilizate proceduri dermatologice. După procedură pot apărea roșeață, vezicule și sensibilitate locală, însă acestea dispar, de regulă, în câteva zile.

Tratamente chirurgicale

În cazul anumitor tipuri de negi mai mari, recidivanți sau rezistenți la alte terapii, medicul poate recomanda:

• excizia chirurgicală;
• electrocoagularea;
• chiuretajul;
• tratamentul cu laser.

Aceste metode sunt rezervate cazurilor selecționate deoarece pot lăsa cicatrici și necesită, uneori, anestezie locală.

Imunoterapia

Pentru verucile persistente sau multiple pot fi utilizate terapii care stimulează răspunsul imun. Acestea includ:

• injecții intralezionale cu antigene (de exemplu, antigen Candida);
• interferon alfa;
• bleomicină administrată intralezional în cazuri atent selecționate.

Tratamente sistemice

În anumite situații speciale, mai ales la pacienții imunocompromiși sau cu tipuri de negi foarte rezistenți, medicul poate lua în considerare:

• retinoizi sistemici;
• cidofovir;
• alte tratamente antivirale sau imunomodulatoare, în funcție de particularitățile cazului.

Terapii naturiste pentru negi

Dr. Ramona Damian, medic de familie, recomandă următoarele:

„În cazul verucilor, terapiile naturiste se dovedesc a fi extrem de eficiente și mult mai puțin invazive comparativ cu medicina clasică. Evident, sunt rezervate formelor ușoare și fără complicații.

Sucul de rostopască (sau tinctura de rostopască) se dovedește a fi cea mai eficientă metodă naturistă de tratare a verucilor. Se spală zona afectată foarte bine, se lasă să se usuce câteva secunde, iar apoi se tamponează cu tinctura de rostopască. Se lasă să se usuce și după 2–3 ore se aplică iar picături pe zona afectată, se repetă acest lucru de aproximativ 3–4 ori pe zi. Se va evita picurarea sucului de rostopască pe zona sănătoasă, ea având efect caustic. Pentru a preveni arderea pielii sănătoase și pentru a grăbi vindecarea se poate unge zona afectată, după ce s-a uscat pielea pe care a fost aplicată tinctura, cu unguent de tătănească. Pielea poate fi spălată între aplicări cu ceai de tătăneasă, rostopască și pelin”.

Există vreo legătură între persistența negilor și riscul de cancer?

În cazul verucilor cutanate obișnuite, transformarea malignă este foarte rară. Totuși, există situații în care o leziune aparent banală ascunde, de fapt, o afecțiune tumorală.

„Cea mai importantă este carcinomul verucos, o variantă rară și subdiagnosticată, cu evoluție lentă, a carcinomului spinocelular. Acesta poate semăna foarte mult cu un neg plantar deoarece are o suprafață verucoasă și un aspect asemănător conopidei. Spre deosebire de un neg obișnuit, însă, carcinomul verucos invadează progresiv țesuturile profunde – grăsimea, mușchii și chiar osul – deși metastazează rar”, explică dr. Iasmina Wadi.

Consultul dermatologic este necesar dacă o leziune:

• continuă să crească ani la rând;
• sângerează repetat;
• devine ulcerată;
• își modifică rapid aspectul;
• nu răspunde la tratamentele obișnuite;
• reapare constant după excizie.

În aceste situații poate fi necesară efectuarea unei biopsii pentru stabilirea diagnosticului.

Sfaturi pentru prevenție

Se recomandă:

• evitarea mersului desculț în piscine, saune și vestiare;
• folosirea papucilor în spațiile comune umede;
• evitarea atingerii sau traumatizării verucilor existente;
• spălarea frecventă a mâinilor;
• utilizarea exclusivă a obiectelor personale (prosoape, forfecuțe, pile de unghii);
• evitarea roaderii unghiilor și a pielițelor;
• menținerea pielii curate și uscate;
• acoperirea verucilor cu plasturi atunci când există risc de frecare sau transmitere;
• tratarea precoce a leziunilor pentru a limita răspândirea virusului;
• folosirea prezervativului și vaccinarea anti-HPV conform recomandărilor medicale, pentru reducerea riscului de infecție cu tulpinile implicate în apariția verucilor genitale.

Bibliografie:

• Agarwal M, Khunger N, Sharma S. A Dermoscopic Study of Cutaneous Warts and Its Utility in Monitoring Real-Time Wart Destruction by Radiofrequency Ablation. J Cutan Aesthet Surg. 2021 Apr-Jun;14(2):166-171. doi: 10.4103/JCAS.JCAS_47_20. PMID: 34566358; PMCID: PMC8423214. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8423214/
• Al Aboud AM, Nigam PK. Wart. [Updated 2023 Aug 14]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK431047/
• InformedHealth.org [Internet]. Cologne, Germany: Institute for Quality and Efficiency in Health Care (IQWiG); 2006-. Overview: Warts. [Updated 2023 Jan 11]. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK279586/
• InformedHealth.org [Internet]. Cologne, Germany: Institute for Quality and Efficiency in Health Care (IQWiG); 2006-. Warts: Learn More – What are the treatment options for warts? [Updated 2023 Jan 11]. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK279585/
• Lipke MM. An armamentarium of wart treatments. Clin Med Res. 2006 Dec;4(4):273-93. doi: 10.3121/cmr.4.4.273. PMID: 17210977; PMCID: PMC1764803. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC1764803/
• Rathore D, Sharma R, Bassett D, et al. Perianal genital warts. Reference article, Radiopaedia.org (Accessed on 18 Jul 2026). Link: https://radiopaedia.org/articles/perianal-genital-warts
• Ruiz Palafox CK, Flores Troche P, Espinoza Urzua I, Alvarez Estrada XG, Mejía Vázquez R. Plantar Verrucous Carcinoma Misdiagnosed as a Recalcitrant Wart: Diagnostic Pitfalls and Destructive Local Progression. Cureus. 2026 Apr 8;18(4):e106660. doi: 10.7759/cureus.106660. PMID: 41959615; PMCID: PMC13061092. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC13061092/
• Zhu P, Qi RQ, Yang Y, Huo W, Zhang Y, He L, Wang G, Xu J, Zhang F, Yang R, Tu P, Ma L, Liu Q, Li Y, Gu H, Cheng B, Chen X, Chen A, Xiao S, Jin H, Zhang J, Li S, Yao Z, Pan W, Yang H, Shen Z, Cheng H, Song P, Fu L, Chen H, Geng S, Zeng K, Wang J, Tao J, Chen Y, Wang X, Gao XH. Clinical guideline for the diagnosis and treatment of cutaneous warts (2022). J Evid Based Med. 2022 Sep;15(3):284-301. doi: 10.1111/jebm.12494. Epub 2022 Sep 18. PMID: 36117295; PMCID: PMC9825897. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9825897/ 

Foto: shutterstock.com