Endocrinologie

Hirsutismul – mai mult decat un disconfort estetic

luni, 1 octombrie 2007
Share

Afectiunile organismului uman isi gasesc modalitati cat mai variate de a se manifesta si de a-l incomoda pe „fericitul” posesor. Uneori insa, anumite dereglari sunt mai mult decat un amalgam de neplaceri vizibile si usor sesizabile de catre fiecare si tradeaza afectiuni interne de o gravitate incontestabila.

Hirsutismul este definit ca prezenta, in cazul femeilor, a unei cresteri excesive a pilozitatii pe zonele in care aceasta este de regula in cantitati mici sau chiar absenta. Poarta si numele de virilism pilar, deoarece pilozitatea feminina capata caractere ale pilozitatii masculine, suferind o serie de modificari:

calitative, ce privesc grosimea firului de par (firul este gros, rezistent, puternic implantat in derm), luciul (firul este lucios si bine gresat, datorita actiunii stimulatorii a androgenilor asupra glandelor sebacee), culoarea (este inchisa, bruna datorita acumularii granulatiilor de melanina), aspectul (devine ondulat sau cret);

cantitative, ce implica modificarile densitatii pilozitatii, acestea avand diferite grade, de la gradul I (fire razlete, modificate calitativ, aparute pe zone anterior lipsite de asemenea pilozitate) la gradul V (pilozitate cu densitate excesiva, depasind arealul de distributie normala pentru pilozitatea feminina);

topografice – hirsutismul poate avea distributie zonala, regionala sau generalizata. Manifestarile clinice ale virilizarii includ: alopecia (cadere temporara a parului), ingrosarea vocii, cresterea masei musculare, reducerea volumului sanilar, hipertrofia clitoridiana.

Exista o forma de hirsutism idiopatic sau constitutional ce este definit de pilozitatea in exces prezenta la femei cu cicluri menstruale regulate, ovulatorii si care nu prezinta exces de hormoni androgeni. Fenomenul este prezent mai ales la anumite grupuri etnice, in particular la femeile din zona mediteraneana.

 

Implicatiile pilozitatii excesive nu se rezuma la domeniul fizic

Indiferent de cauza excesului de hormoni androgeni, hirsutismul are un puternic impact psiho-comportamental, cu afectarea personalitatii, comportamentului general, social si psihosexual al femeii. Remedierea problemelor in plan fizic ar putea fi insotita de o eventuala consiliere psihologica care sa ajute la o mai usoara depasire a traumei si la tratarea eventualelor stari depresive.

Zonele preferentiale ale distributiei hirsutismului sunt: fata, linia alba, regiunea periareolara, regiunea presternala, regiunea coapselor, regiunea sacrata, regiunea antebratelor si gambelor. Regiunea fesiera, cea a bratului, a umarului si regiunea falangelor este rar afectata.

 

Exista o problema? Sa ne intoarcem spre cauze!

La femei excesul de hormoni androgeni se manifesta clinic prin seboree, acnee persistenta si prin dezvoltarea unui pattern masculin de distributie si calitate a firului de par (hirsutism). Masculinizarea sau virilizarea sunt termeni rezervati supraexpunerii severe la androgeni si este de obicei consecinta hiperplaziei (cresterea numarului celulelor adipoase) sau tumorilor suprarenale si ovariene.

 

Mai detaliat, hirsutismul si virilizarea pot fi generate la femei in perioada fertila de:

– cauze ovariene (sindromul ovarelor polichistice, tumorile virilizante ale ovarului, gen arenoblastomul, tumorile hilului etc.);

conditii specifice asociate sarcinii (sarcina asociata cu luteomul, hiperreactia luteinica, deficitul de aromataza la fat);

cauze corticosuprarenale (sindromul adrenogenital congenital, tumorile virilizante ale corticosuprarenalelor, sindromul Cushing, rezistenta la glucocorticoizi);

impactul cu o serie de substante (fenitoina, diazoxid danazol, steroizi anabolizanti etc.) alte cauze gen hiperprolactinemii, hipotiroidismul.

Avand o incidenta de 4-6%, sindromul ovarelor polichistice (SOP) este cea mai frecventa afectiune endocrina la femeile aflate in perioada fertila. Clinic, sindromul este caracterizat de prezenta infertilitatii, tulburari menstruale, elemente clinice de androgenizare (seboree, acnee persistenta, hirsutism) si obezitate. Astfel aparitia si dezvolatarea rapida a acestor simptome poate ajuta in diagnosticare, orientand catre tumorile ovariene.

 

Cum tratam hirsutismul?

Tratamentul hirsutismului trebuie strict individualizat in functie de etiopatogenie, tabloul clinic si hormonal al fiecaruia.
In cazul SOP, datorita etiopatogeniei incomplet cunoscute si modului de manifestare divers, tratamentul nu este unic si definitiv. El interfereaza cu una sau cateva verigi ale cercului vicios in care se perpetueaza tulburarile hormonale.

Un tratament medicamentos ar trebui sa fie insotit si de urmarea unui regim alimentar special care sa reduca din consumul alimentelor bogate in colesterol ce pot avea un impact negativ asupra laturii endocrine. Aceasta dieta presupune o crestere a portiilor zilnice de fructe si legume si o hidratare corespunzatoare a organismului. Un organism cu serioase deficiente de apa poate intampina probleme la nivelul activitatii glandelor.

 

Ajutorul cosmeticii in caz de pilozitate excesiva

Secretul sta in cazul multor paciente cu hirsutism in corelarea tratamentului cosmetic cu cel medicamentos, cea mai frecventa atentie fiind oferita insa tratamentului afectiunii de baza. Solutiile cosmetice nu pot oferi mai mult decat un efect temporar, care poate aduce alte neplaceri, precum eventuale iritatii ale pielii rezultate in urma epilarilor mecanice.

Irina Chelarescu
Consultant: Dr. Rucsandra Danciulescu
Medic primar endocrinolog
Asistent universitar, UMF Carol Davila Bucuresti

Nota pentru articolul «Hirsutismul – mai mult decat un disconfort estetic»:4.00/ 5 (4 voturi)
tonica
2017-05-10T15:10:17+00:00
Mentine-te
sanatos
in fiecare luna
catena