Afectiuni cardiace

Factorii de risc si diagnosticarea bolilor cardiovasculare

marti, 4 iunie 2013
Share

Bolile cardiovasculare reprezinta principala cauza de mortalitate in lume in prezent, iar Romania ocupa locul 3, 62% dintre romani murind din cauza acestora. Ele reprezinta o categorie ce cuprinde mai multe afectiuni ale inimii si vaselor de sange sau, mai simplu, se refera mai ales la afectarea vasculara prin ateroscleroza.

Ateroscleroza este o afectiune a peretilor vaselor de sange care debuteaza in tinerete si progreseaza odata cu inaintarea in varsta. Cu timpul, aceasta afectiune duce la ingustarea diametrului vasului de sange pana la infundarea lui. Vasul infundat nu mai poate transporta sange, iar tesuturile hranite de acesta vor suferi, ducand la aparitia infarctului miocardic, a accidentului vascular cerebral si a altor sindroame ischemice ce se pot finaliza prin decesul sau invaliditatea pacientului.

Ce trebuie sa stiti este ca instalarea si progresia aterosclerozei se poate petrece mai rapid sau mai lent, in functie de prezenta sau absenta mai multor factori de risc. Este binecunoscut faptul ca acesti factori de risc sunt direct corelati cu aparitia bolilor cardiovasculare.

Factori de risc

Cei mai importanti factori de risc asociati bolilor cardiovasculare sunt: varsta, ereditatea, genul masculin, fumatul, colesterolul crescut, obezitatea, sedentarismul, stresul, boli precum hipertensiunea arteriala sau diabetul zaharat. Dintre acestia, unii sunt necontrolabili (precum varsta si ereditatea), insa majoritatea pot fi modificati si tinuti sub control. Asocierea mai multor factori de risc creste probabilitatea de aparitie a bolilor cardiovasculare.

De cele mai multe ori, pacientul ajunge la medicul de familie acuzand dureri in piept, greutate la respiratie chiar la eforturi mici si imposibilitatea de a mai face fata treburilor zilnice. Intr-o prima faza, recomandata este efectuarea unui consult cardiologic amanuntit (EKG, ecocardiografie, test de efort, Holter etc.) si stabilirea diagnosticului si tratamentului. Exista si cazuri in care bolnavii ajung direct la urgenta, ca urmare a unui infarct miocardic, si aici trebuie retinut ca orice durere puternica in piept, aparuta spontan si care dureaza mai mult de 10 minute, fiind simtita si in spate, brat, mana sau abdomen (mai ales daca apare la un bolnav cu probleme cardiace), poate semnala instalarea unui infarct miocardic Acut. Bolnavul nu trebuie sa piarda nici macar un minut deoarece, cu cat ajunge mai repede la spital, cu atat sansa de a supravietui infarctului este mai mare.

Durerile toracice pot ascunde o afectiune severa

Acum nu trebuie sa trecem in extrema cealalta, pentru ca nu toate durerile toracice sunt echivalente cu infarctul miocardic acut, dar este bine de stiut ca cel mai frecvent o durere intensa in piept, de lunga durata, ascunde o boala severa, si necesita prezentarea la medic, consultatie, efectuarea unei electrocardiograme si a unor analize suplimentare. Medicii stiu acum mai multe despre procesul de vindecare a inimii si, drept urmare, pacientii primesc o ingrijire precoce mai buna dupa infarctul de miocard, iar perioada care trebuie petrecuta in repaus a fost scurtata. In cazurile obisnuite, cand fluxul de sange ramas in arterele coronare este bun, procesul de vindecare incepe rapid. Portiunea de muschi cardiac care a suferit o leziune permanenta va fi inlocuita de o cicatrice. Infarctul de miocard poate lasa anumite sechele, care sunt variabile si depind de: marimea infarctului, daca este un prim infarct sau o recidiva, ori de starea arterelor coronare in totalitate. Sechelele pot fi minime, in cazurile in care pacientii accepta sa renunte la fumat, sa faca exercitiu fizic, sa scada in greutate, si dupa cateva luni de la infarct se refac foarte bine.

Insa exista si posibilitatea existentei unor sechele, cum ar fi: insuficienta cardiaca (provoaca greutate in respiratie), persistenta unei angine pectorale sau aparitia unor tulburari de ritm cardiac. Aceste probleme trebuie depistate cat mai rapid cu putinta si aparitia lor dupa un infarct trebuie sa va indrume catre medicul dumneavoastra cardiolog!

Viitorul fiecarui pacient depinde de riscul noilor leziuni coronariene si miocardice, precum si de sechelele celor care s-au produs.

Boala cardiaca are o imagine particulara in randul populatiei si este deseori considerata o boala a oamenilor activi, cu o viata stresanta si incarcata de responsabilitati, sau o boala a persoanelor care au facut excese de-a lungul vietii. Este mai degraba o afectiune asupra careia bolnavul poate actiona, dar numai prin adoptarea unui mod de viata sanatos si prin urmarea recomandarilor medicale primite. Scopul principal pe care fiecare pacient si-l poate stabili este acela de a-si schimba stilul de viata, mai ales dupa ce a suferit un infarct miocardic acut.

 

Sfaturi pentru o inima sanatoasa

Desi medicina a evoluat foarte mult in ultimii ani si dispunem astazi de numeroase metode care trateaza eficient majoritatea afectiunilor cardiovasculare, cel mai bun lucru pe care fiecare dintre noi poate sa-l faca pentru a nu suferi de o boala de inima este sa previna aparitia acesteia prin respectarea catorva recomandari legate de stilul de viata.

Pentru unii poate nu este usor, dar nu este nici foarte dificil, iar beneficiile ne pot feri pe viitor de evenimente cardiovasculare nedorite. Iata care ar fi aceste sfaturi:

  1. Renuntati la fumat!
  2. Fiti activi! Faceti activitate fizica in fiecare zi.
  3. Mentineti-va greutatea normala!
  4. Mancati sanatos! 
  5. Controlati tensiunea arteriala si nivelul colesterolului si pe cel al glicemiei!
  6. Eliminati stresul!
  7. Bucurati-va de viata, fiti optimisti!

Aceste sfaturi pot fi urmate atat de persoanele sanatoase, care astfel vor  preveni aparitia unui fenomen cardiac, cat si de cei care sufera deja de o afectiune cardiovasculara, reducand astfel riscul agravarii bolii si contribuind la imbunatatirea calitatii vietii.

O colaborare stransa atat cu medicul cardiolog, cat si cu medicul de familie poate adauga beneficii suplimentare dorintei de a va mentine o inima sanatoasa.

 

Ce este coronarografia?

Pentru diagnosticarea bolii coronariene se recomanda efectuarea unei angiografii coronariene sau, pe scurt, coronarografie. Este cea mai buna tehnica de diagnosticare a afectiunii coronariene, fiind procedura imagistica de electie, realizata de catre cardiologul interventionist, ce permite diagnosticul cardiopatiei ischemice, stabileste optiunile de tratament (medical, interventional sau chirurgical) si determina prognosticul. Ceea ce trebuie sa retinem este ca aceasta metoda nu reprezinta un tratament, dar indica medicilor care este metoda optima pentru tratarea bolii coronariene a pacientului, fiind de altfel o investigatie esentiala in explorarea acesteia, prin vizualizarea directa a arterelor coronare, responsabile de angina sau infarct. 

Aceasta investigatie este indicata in momentul in care se suspecteaza prezenta unui infarct de miocard sau angina pectorala, mai precis in caz de: durere toracica persistenta, lipotimii, sincope (adica lesinuri, pierderi ale starii de constienta) la un pacient cu factori de risc cardiovascular (hipertensiune arteriala, hipercolesterolemie, diabet zaharat etc.), electrocardiograma (ECG) anormala (modificari specifice bolii cardiace ischemice, aritmii), modificari specifice bolii cardiace ischemice la evaluarea prin ecografie cardiaca, in cadrul explorarii unei cardiomiopatii dilatative (situatie in care inima este dilatata si este necesara identificarea cauzei) sau prezentei unei anomalii a examenelor biologice (cresteri ale enzimelor cardiace sau ale troponinei).

 

Cum se efectueaza?

Coronarografia se efectueaza prin introducerea unui tub foarte subtire, numit cateter, in artera femurala. Prin acesta sunt introduse sondele de cateterism si dirijate pana la nivelul arterei coronare. Se injecteaza un produs de contrast radiologic, care permite vizualizarea anatomiei arterelor coronare prin opacifierea arborelui coronarian. Astfel, se poate observa diametrul interior al arterelor si se pot localiza posibilele obstructii coronariene importante. Majoritatea pacientilor care au suferit un infarct miocardic prezinta arterele coronare blocate partial sau complet. Procedura indica daca arterele afectate pot fi tratate prin angioplastie sau prin chirurgie pe cord.

Coronarografia nu necesita anestezie generala, ci doar locala, si cel mai des la nivelul unuia dintre membrele inferioare. Pacientul este constient si discuta cu medicul pe parcursul procedurii, avand posibilitatea de a viziona procedura pe un ecran. 

Durata investigatiei coronariene este intre 40 si 60 de minute, ea fiind urmata de o perioada de sedere la pat intre 12 si 24 de ore. Pe langa coronarografie se poate folosi si o alta metoda imagistica, ecografia intravasculara (IVUS), ce permite vizualizarea cu o acuratete maxima a peretelui vascular si a placii de aterom.

Text: Irina Prodan

Consultant: Dr. Florin Ortanu

Medic primar cardiologie

Sef sectia de cardiologie interventionala

Clinicco® Brasov

Nota pentru articolul «Factorii de risc si diagnosticarea bolilor cardiovasculare»:3.67/ 5 (3 voturi)
tonica
2017-05-10T17:51:43+00:00
Mentine-te
sanatos
in fiecare luna
catena