Afectiuni cardiace

Totul despre boala coronariana 3

marti, 17 mai 2011
Share

Manifestari clinice

In aceasta editie vom detalia manifestarile clinice ale bolii coronariene care, clasic, se manifesta prin durere in piept, in termeni medicali, angina pectorala.

In functie de gravitatea si evolutia sa, aceasta boala se poate prezenta sub doua forme majore: boala coronariana cronica (angina pectorala stabila, angina microvasculara, angina vasospastica, ischemia silentioasa) si sindroamele coronariene acute (adica angina instabila si infarctul miocardic acut).

Principala diferenta intre cele doua mari grupe consta in faptul ca sindroamele coronariene acute sunt urgente medicale extreme, necesitand prezentarea de urgenta la spital. De acest lucru depinde viata sau calitatea ei ulterioara. Boala coronariana cronica presupune manifestari care solicita control medical periodic si rareori necesita internarea, insa tratamentul trebuie urmat toata viata.

Angina stabila apare la efort, temperaturi scazute si stres

Angina stabila se caracterizeaza prin durere localizata toracic, anterior pe o suprafata intinsa, care iradiaza la baza gatului si in membrele superioare, mai ales cel stang. Apare la efort, frig si stres, avand o durata de 5-10 minute. Daca aveti o asemenea durere aparuta recent, exista o mare probabilitate sa suferiti de angina pectorala, mai ales daca aveti asociati unul sau mai multi factori de risc. In aceasta situatie, este obligatoriu sa va prezentati la medic pentru stabilirea diagnosticului, incadrarea intr-o grupa de risc si initierea tratamentului. Ulterior, este necesar sa va prezentati periodic la control pentru urmarirea evolutiei si, eventual, modificarea tratamentului.

Durere frecventa si prelungita la eforturi mici = sindrom coronarian acut

Sindromul coronarian acut se caracterizeaza prin schimbarea caracterului durerii, crizele devin mai frecvente, mai intense si prelungite. Apar la eforturi mai mici sau repaus si necesita cresterea dozei de nitroglicerina. O durere foarte intensa, cu durata peste 30 de minute, care nu cedeaza la nitroglicerina si se insoteste de transpiratii, palpitatii, greata, varsaturi, ameteli este foarte probabil consecinta unui infarct.

Durerea semnaleaza probleme la nivelul miocardului

Pacientii cu angina pectorala prezinta, de obicei, o ingustare a uneia sau mai multor coronare ce nu mai reusesc sa aduca suficient sange muschiului inimii (miocard). Acest lucru se intampla mai ales in conditii de efort, iar miocardul lipsit de cantitatea necesara de sange sufera, aparand durerea. Practic, aceasta este un semnal de alarma care anunta ca o parte a miocardului nu este bine irigata.

Cheagurile de sange blocheaza furnizarea sangelui catre inima

La pacientii cu boala mai avansata, peretele se ingusteaza mult si poate suferi chiar unele modificari ce predispun la aparitia cheagurilor de sange (trombi). Acesti trombi suprapusi unui vas ingustat il blocheaza complet si, astfel, nu se mai poate furniza sangele necesar acelui teritoriu. Miocardul respectiv sufera si, mai mult, apare necroza, adica moartea tesutului respectiv. In timp, zona se vindeca, insa muschiul distrus nu se reface, ci este inlocuit de o cicatrice. De intinderea acesteia depinde prognosticul ulterior al bolnavului. Cu cat cicatricea este mai mare, cu atat consecintele sunt mai grave.

Internarea de urgenta dupa debutul durerii este esentiala

Din momentul in care fluxul de sange este intrerupt si pana la distrugerea miocardului trece un interval de timp. Daca in acest interval vasul este deblocat si se restabileste circulatia sangelui, miocardul nu mai este sau este putin afectat. In prezent, exista modalitati de tratament care pot debloca vasul, daca se intervine in timp util. Din acest motiv, prezentarea cat mai devreme la medic dupa debutul durerii este foarte importanta.

Exista boala coronariana fara durere in piept?

Da, este forma clinica numita ischemie silentioasa. Pacientul prezinta leziuni pe coronare, uneori chiar avansate, fara sa simta durere. Este intalnita mai ales in cazul diabeticilor si explica de ce acestia pot face direct infarct, fara sa fi stiut ca sufera de aceasta boala de inima. De aceea, orice bolnav cu factori de risc ar trebui explorat in vederea depistarii bolii coronariene.

Dr. Alina Dellecase,

Medic specialist medicina interna,

Spitalul Clinic „Sf. Maria”, Bucuresti,

Telefon: 0726 003 041

Nota pentru articolul «Totul despre boala coronariana 3»:5.00/ 5 (1 vot)
#tags   \  
tonica
2017-05-10T18:04:38+00:00

2 comentarii pentru articolul “Totul despre boala coronariana 3”

  1. Amy_geo75 spune:

    Tatal meu a murit subit in septembrie 2009, fara sa apuce macar sa spuna ca ii este rau, pur si simplu a intrat in inconstienta si a murit. El suferea cu inima, mai avusese un preinfarct inainte, dar nu m-am gandit ca poate muri atat de tanar, la 58 de ani. Eu si mama am privit neputincioase si disperate cum el se stingea in fata noastra, fara ca noi sa il putem ajuta cu ceva. Vreau sa mentionez ca tata lua si medicamente regulat. Chiar nu inteleg de ce nu a fost eficient tratamentul pe care i l-a dat medicul cardiolog. Poate ca ar fi trebuit sa se prezinte mai des la medic, poate ca a stat in soare si caldura in ziua aceea fatala, mereu ma framant ce cauza a dus la moartea lui brusca si neasteptata. Ma poate lamuri cineva ?


    1. Greu de spus de ce a murit tatal tau ,dar in principiu cele mai frecvente cauze care duc la o moarte subita sunt urmatoarele –  infarctul miocardic mai ales la varste tinere  , tulburarile de ritm si accidentul vascular cerebral. Fiind cunoscut ca un coronarian cea mai mare probabilitate este ca tatal tau sa fi suferit un infarct . Sunt curioasa ce indicatii ati primit dupa ce a fost internat cu preinfarct ? Vi s-a pomenit ceva despre coronarografie ?I s-a facut test de efort la externare ?


Lasa un comentariu

Adresa ta de e-mail nu va fi publicata. Campurile marcate sunt obligatorii *



Mentine-te
sanatos
in fiecare luna
catena
Mentine-te sanatos cu NEWSLETTERUL
Nu, multumesc