România are cea mai mare rată de mortalitate cauzată de accidentul vascular cerebral (AVC) din Uniunea Europeană. Statisticile arată că în fiecare oră, patru români mor în urma unui AVC. Unde greşim? Este de vină doar lipsa de informare a populaţiei sau şi stilul de viaţă? Pentru a afla care sunt cauzele pentru care numărul de AVC-uri din ţara noastră este atât de mare, am stat de vorbă cu dr. Mihai Ionescu, medic specialist neurolog, clinica Neuroaxis. Care sunt măsurile de prevenire în cazul AVC-ului, ce şanse are un pacient care a suferit un AVC să îşi revină complet sau în ce fel afectează noul coronavirus creierul, aflaţi din interviul următor.
De ce aţi ales neurologia ca specializare? Ce v-a atras către acest domeniu?
De la începutul facultăţii am fost fascinat de creier şi de funcţiile sistemului nervos. Cred că niciun organ nu ne defineşte mai mult specia şi ceea ce ne face oameni mai mult decât creierul. Pe tot parcursul facultăţii am făcut practică în multe alte specialităţi (medicină de urgenţă, chirurgie generală şi neurochirurgie, anestezie şi terapie intensivă etc.) cumva în încercarea de a găsi o specialitate care să mă atragă mai mult decât mă atrăgea ideea de neurologie şi nu am reuşit să găsesc ceva mai captivant. Patologiile neurologice, în primul rând, prin dizabilitatea pe care o provoacă m-au impresionat ca fiind printre cele mai teribile din patologia umană şi astfel am fost fascinat de măsurile care se pot lua pentru a controla şi a trata aceste boli.
În ce fel afectează noul coronavirus sistemul nervos?
Momentan nu sunt dovezi clare în sensul vreunei afectări specifice determinate de SARS-COV-2 a sistemului nervos. Deşi există câteva simptome, chiar cu frecvenţă mare, în rândul cazurilor de COVID-19, care la prima vedere ar arăta o afectare a sistemului nervos central, precum anosmia (lipsa mirosului) sau confuzia, acestea nu au fost demonstrate ca arătând o afectare specifică a creierului. Există din păcate un număr mic de studii neuropatologice ale pacienţilor cu SARS-COV-2, astfel că este dificil de tras concluzii certe, totuşi actual nu a fost dovedită prezenţa virusului sau prezenţa de fragmente virale în creier, inclusiv în bulbii olfactivi (prima „staţie” din creier unde este procesat mirosul şi unde s-a postulat că ar putea fi afectarea care să explice anosmia) în schimb au fost descrise leziuni frecvente hipoxice (prin lipsa de aport de oxigen) în creierul pacienţilor care au decedat cu forme grave de COVID-19.
Care ar fi explicaţia pentru care acest virus e atât de agresiv, încât poate afecta şi sistemul nervos?
Din păcate, un număr foarte mare de pacienţi pe plan global şi inclusiv în Romania ajung să aibă forme severe de COVID-19, cu nevoie de terapie intensivă. Pacienţii aflaţi în terapie intensivă pe perioadă prelungită au risc de a dezvolta complicaţii cerebrale, nervoase periferice şi musculare secundare stării critice în care se află, indiferent de cauza care i-a adus la nevoia de terapie intensivă în primul rând. Astfel, majoritatea complicaţiilor neurologice apărute în cadrul COVID-19, par să fie mai degrabă secundare stării critice în care se află pacienţii cu ventilaţie mecanică, hipoxie severă şi insuficienţă multiorgan care rezultă frecvent.
Este dificil să consultaţi pacienţi în această perioadă? Cât de mult vă îngreunează munca măsurile de protecţie?
Măsurile uzuale de protecţie utilizate pentru consultarea pacienţilor neurologici nesuspecţi nu aş spune că sunt un disconfort deosebit. În schimb, într-adevăr, în cazul consulturilor neurologice de la camera de gardă a unor pacienţi suspecţi sau confirmaţi aflaţi în izolator, unde sunt utilizate măsuri mult mai stricte (combinezon şi întregul „arsenal” de protecţie pe care îl avem la dispoziţie) aş spune că sunt un disconfort major, dar necesar acum.
Concret, ce măsuri ar trebui să respectăm pentru a nu contracta noul coronavirus?
Trebuie să respectăm recomandările actuale: evitarea evenimentelor cu un număr mare de oameni şi a aglomeraţiilor, să ne spălăm regulat pe mâini, să purtăm mască în spaţiile recomandate, să ne izolăm în cazul în care dezvoltăm simptome suspecte sau suntem contacţi ai unui caz confirmat şi să anunţăm autorităţile în vederea testării pentru a împiedica pe cât este posibil răspândirea acestuia.
Care sunt cele mai frecvente cazuri cu care se prezintă pacienţii în cabinetul dumneavoastră?
La nivel global, printre cele mai frecvente motive de a consulta un neurolog sunt durerea de cap, ameţeala, durerea de spate şi scăderea forţei musculare. Astfel, deşi sunt în mod special pasionat de patologia neurovasculară (accidente vasculare cerebrale, malformaţii vasculare cerebrale sau spinale etc.) consult de fapt o plajă foarte largă de pacienţi cu afecţiuni extrem de variate din marea diversitate de patologie neurologică, de la accidente vasculare, boli inflamatorii, patologie tumorală, afecţiuni ale nervilor periferici sau măduvei spinării cât şi, câteodată, patologii care se dovedesc non-neurologice.
Avem în ţara noastră o rată a mortalităţii şi a dizabilităţilor provocate de accidente vasculare cerebrale, peste media europeană. De ce credeţi că se întâmplă acest lucru şi ce ar trebui făcut?
Din păcate, într-adevăr, suntem practic codaşi în clasamentele incidenţei şi mortalităţii accidentului vascular cerebral în Uniunea Europeană. Motivele principale care cred că au determinat acest lucru sunt lipsa de informare a pacienţilor asupra recunoașterii unui accident vascular cerebral şi asupra faptului că accidentul vascular cerebral beneficiază de tratamente care pot limita profund dizabilitatea, dacă ne prezentăm îndeajuns de rapid la spital. Iar al doilea motiv probabil rezidă în subfinanţarea sistemului şi a spitalelor regionale de multe ori cu dotări suboptimale şi personal insuficient pentru a putea trata corespunzător cazurile severe de accident vascular.
Ce şanse are un pacient care a suferit un AVC să îşi revină complet? Care sunt tratamentele pe care ar trebui să le facă?
Accidentul vascular cerebral nu este în primul rând o boală unică, de fapt este o multitudine de patologii diverse, care au o prezentare clinică iniţială similară. Sub termenul de accident vascular cerebral sunt uzual reuniţi termenii de accident vascular cerebral ischemic (înfundarea unui vas cerebral cu rezultatul unui infarct cerebral), accidentul vascular cerebral hemoragic (atunci când sângerăm în creier) şi hemoragia subarahnoidiană (sângerarea între foiţele care acoperă creierul). Fiecare dintre aceste subtipuri poate avea cauze diverse şi poate beneficia de tratamente specifice. Ceea ce trebuie ţinut minte este că suspiciunea unui accident vascular cerebral este o urgenţă majoră şi trebuie să ne prezentăm cât mai repede posibil la o cameră de gardă, în vederea evaluării, deoarece de multe ori prognosticul este în mare măsură determinat de cât de repede se poate interveni pentru a limita efectele nefaste ale unui AVC. Există o sintagmă anglo-saxonă faimoasă legată de AVC: „Time is brain” – „timpul este creier”, care consider că merită reţinută.
Cum prevenim problemele neurologice? Care sunt cele mai importante măsuri pe care ar trebui să le luăm?
În general, măsurile care au fost demonstrate că ne menţin inima sănătoasă au fost dovedite că menţin şi creierul sănătos. Astfel, alimentaţia corectă bazată în principal pe fructe şi legume, evitarea grăsimilor procesate şi de origine animală în cantitate excesivă, evitarea excesului de sare sau de zahăr, evitarea sedentarismului cu activitatea fizică şi sportul ca o parte integrantă a vieţii, oprirea fumatului, evitarea consumul de alcool şi tratamentul adecvat al afecţiunilor cu risc vascular crescut (hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, hipercolesterolemia) sunt măsurile care scad major riscul cardiovascular dar, de asemenea, au dovezi ample în protecţia creierului prin scăderea incidenţei afecţiunilor vasculare, dar au şi un posibil rol în protecţia faţă de unele afecţiuni degenerative. Peste acestea aş adăuga şi o viaţă socială şi intelectuală activă ca făcând parte din măsurile care au potenţialul de a ne ajuta să avem un creier sănătos.
Foto: shutterstock.com
