Revista care te menține sănătos

Coronavirus

COVID-19 şi gripa: cum le deosebim

Dr. Gabriel Gurguţă, medic specialist boli infecţioase, Ponderas Academic Hospital
6 noiembrie 2020
Share
COVID-19, coronavirus, gripa, virus gripal, pandemie, simptome gripa, simptome COVID-19, complicaţii gripă, complicatii COVID-19, tratament, vaccin,

Plecând de la datele pe care le avem în acest moment, este important să subliniem faptul că, raportat la populaţia globului, la resursele terapeutice şi la cele intelectuale actuale, pandemie poate nu este cea mai gravă, însă cu siguranţă a născut cele mai multe controverse. Cert e că experienţa pandemiilor cu patogeni noi nu se compară cu cea a epidemiilor sezoniere (gripă).

În lupta cu virusul gripal cu care ne confruntăm an de an (indiferent de natura sa), marele aliat este profilaxia. Din dorinţa de evaluare a gravităţii bolii, se încearcă compararea acesteia cu cele deja cunoscute, de aici analogia COVID-19 – GRIPĂ. Deşi ambele sunt virusuri, aceşti patogeni diferă atât ca structură, cât şi ca virulenţă şi tratament. Fără a intra în detalii ştiinţifice, gripa (tip A, B, C sau D) poate cunoaşte multe variaţii în funcţie de unele proteine de la suprafaţa virusului.

„Rudele” lui SARS-CoV-2

De cealaltă parte, avem un subtip al unei familii de virusuri cunoscute, cu „rude” despre care oamenii ştiu din trecut: sindromul respirator din Orientul Mijlociu – MERS şi sindromul respirator acut sever – SARS. Însă, din păcate, acest virus cu care ne confruntăm acum este abia la începuturile cunoaşterii: COVID-19, denumire derivată din New Coronavirus. De ce „NEW”? Pentru că pur şi simplu până la apariţia primelor cazuri în China, acest patogen nu a mai fost întâlnit vreodată la oameni.

Coronavirusul şi gripa: căi de transmitere

Din punct de vedere al contagiunii, ambele tipuri de virus, atât cel gripal, cât şi coronavirusul au preponderent transmitere aerogenă, prin microparticule emise de simpla respiraţie, vorbire, tuse sau strănut. Un studiu foarte interesant demonstrează faptul că emisia de microparticule potenţial infectate variază atât în funcţie de frecvenţa respiratorie, cât şi de vorbire (repartizarea pe sexe şi limbă vorbită, intensitate sau frecvenţă), dar pune accent şi pe tuse sau strănut. De asemenea, pe dimensiunea microparticulelor şi pe distanţa la care acestea pot ajunge.

O altă modalitate de transmitere este prin contactul cu suprafeţele contaminate, însă date exacte despre durata de viaţă a COVID-19 pe diferite suprafeţe sunt încă necunoscute (ca şi în cazul altor patogeni, durata de viaţă variind în funcţie de tipul suprafeţei, temperatură şi umidiate, dar şi de expunerea la razele UV sau biocide). În cele din urmă, poate cea mai mare probabilitate de infectare este prin schimbul de fluide, mai ales prin sărut.

Tabloul clinic

Tabloul clinic poate fi uşor confundat, mai ales în cazul pacienţilor simptomatici, însă experienţa ultimelor luni ne-a dezvăluit că un număr foarte mare dintre pacienţii infectaţi cu COVID-19 poate dezvolta forme cu simptomatologie discretă, uneori fiind chiar asimptomatici. Deşi aparent gradul de contagiune este direct proporţional cu manifestările clinice, nu se poate spune că un „asimptomatic” va răspândi patogenul mai greu, cu atât mai mult cu cât, nefiind conştient de potenţialul viral, acesta va scădea sau va menţine un nivel al precauţiei foarte scăzut, comparativ cu o persoană conştientă de boala de care suferă.

Simptome gripă – COVID-19: asemănări şi deosebiri

Febra, tusea, dificultăţile de respiraţie şi starea generală „de rău” pot fi considerate caracteristici comune ale celor doi patogeni, variaţiile fiind tulburările gastrointestinale, pierderea gustului şi a mirosului (COVID-19), cefaleea (gripă), congestii şi secreţii nazale (preponderent gripă). Însă experienţa ultimelor luni ne arată caracterul polimorf al COVID-19, ceea ce impune solicitarea suportului medical încă de la primele semne.

În aşteptarea unui vaccin eficient împotriva COVID-19

Cel mai important aliat în cazul infecţiei gripale nu este, de fapt, tratamentul etiopatogenic cu antivirale, a cărui rată de succes este foarte ridicată, mai ales dacă a fost administrat în primele zile de boală, ci profilaxia prin vaccinarea sezonieră. Din păcate, încă nu a fost aprobat niciun vaccin împotriva COVID-19, însă cercetătorii din întreaga lume lucrează intens la obţinerea lui.

„Cu cât sunt mai evidente simptomele de COVID-19, cu atât mai susținută ar putea fi imunitatea pe termen lung”

Tratamentul depinde de mai mulţi factori

În ceea ce priveşte tratamentul, din cauza naturii sale, a fost încercată o gamă largă de medicamente sau asocieri de medicamente din diferite grupe farmaceutice, mai mult sau mai puţin eficiente (şi prin prisma altor factori agravanţi, ce sunt evaluaţi individual – vârstă, comorbidităţi, momentul solicitării asistenţei medicale, posibil şi încărcătura virală infectantă). La momentul acesta este în desfăşurare o întreagă gamă de studii clinice, multe dintre ele având rezultate preliminare foarte promiţătoare.

Complicaţii de ambele părţi

Complicaţiile, în general, sunt catalogate în funcţie de momentul apariţiei lor (imediate sau tardive), dar şi în funcţie de organul sau structura anatomică afectată. Complicaţiile imediate -pe care le dau atât gripa, cât şi COVID-19- cele mai frecvente sunt pulmonare, insuficienţa respiratorie acută fiind poate cea mai gravă. Studiile au arătat că în cazul COVID-19, afectarea pulmonară are la bază complicaţia vasculară ce duce, în multe cazuri, la sechele pulmonare importante.

Prevenţia, barieră în faţa SARS-CoV-2

Măsurile de prevenire sunt universale, deci valabile atât în cazul gripei, cât şi al noului coronavirus. Având, însă, în vedere că nu doar la nivel naţional ci şi la nivel mondial ne confruntăm cu o răspândire comunitară, purtarea corectă a măştii de protecţie pe un interval de timp limitat, spălarea corectă cu apă şi săpun a mâinilor şi, eventual, dezinfectarea cu un biocid pe bază de alcool, împreună cu distanţarea socială – fără ca aceasta să însemne o îndepărtare spirituală de cei dragi, par să fie cele mai bune modalităţi de prevenţie.

Toate aceste măsuri sunt o dovadă de altruism, de respect şi grijă faţă de cei din jurul nostru, în primul rând. Dăruind grijă şi respect celor din jur… le vom primi la rândul nostru!

Nota pentru articolul «COVID-19 şi gripa: cum le deosebim»:5.00/ 5 (2 voturi)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comentarii online. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Sunt de acord cu politica de confidentialitate

Menține-te
sănătos
în fiecare lună

Utilizăm datele tale în scopul corespondenței și pentru comunicări comerciale. Pentru a citi mai multe informații apasă aici.

Sunt de acord cu politica de confidențialitate