Revista care te menține sănătos

Dermatologie

Celulita infecțioasă: ce este, cum se manifestă și cum o preveniți

Andrei Cioată; sursă: ncbi.nlm.nih.gov
30 iulie 2025
Share
Celulita infecțioasă: ce este, cum se manifestă și cum o preveniți

Celulita infecțioasă este o infecție acută, potențial severă, straturilor profunde a pielii (dermului și hipodermului), cauzată de pătrunderea bacteriilor la acest nivel printr-o discontinuitate de la nivelul pielii – o leziune. Se prezintă cu eritem, edem, căldură locală și durere. Deși este foarte des întâlnită în practica clinică, poate trece neobservată în stadiile incipiente, iar în lipsa terapiei adecvate și rapide se poate ajunge la complicații serioase, inclusiv sepsis, tromboză venoasă și fasceită necrozantă.

În acest articol abordăm complexitatea acestei afecțiuni: de la definiția sa clară și mecanismele prin care apare, până la simptomele clinice esențiale pentru diagnostic, tratamentele specifice, bazate pe ghiduri actualizate și măsurile eficiente de prevenție. De asemenea, vă vom oferi mai multe informații privitoare la prognosticul general asociat diagnosticului de celulită infecțioasă și vom trece în revistă potențialele riscuri și complicații.

Ce este celulita infecțioasă?

Celulita infecțioasă este, după cum o spune și denumirea, o infecție bacteriană acută a pielii și a țesuturilor subcutanate (derm și hipoderm, situate în profunzime). Spre deosebire de erizipel, pentru că într-o primă instanță trebuie făcută această diferență, care afectează predominant mai ales dermul superficial și are margini bine delimitate, celulita infecțioasă implică straturile mai profunde ale pielii și are margini imprecise, difuze.

Afecțiunea apare cel mai frecvent la nivelul membrelor inferioare, însă poate afecta orice zonă a corpului. În general, principalele specii bacteriene implicate sunt Streptococcus pyogenes (β-hemolitic de grup A) și Staphylococcus aureus, inclusiv tulpinile meticilino-rezistente, MRSA. La pacienții imunocompromiși, diabetici sau cu plăgi traumatice contaminate, în special arsuri, pot fi implicate și bacterii gram-negative sau anaerobe.

Este important de făcut distincția dintre celulita simplă, care este localizată și răspunde eficient și rapid la tratament antibiotic, și formele complicate sau recurente, care pot indica o patologie de font necontrolată – insuficiența venoasă cronică, lifedemul, diabetul zaharat. Celulita apare ca urmare a citokinelor și neutrofilelor recrutate de către sistemul imunitar la nivelul locului de infecție, dar și ca urmare a producerii peptidelor antimicrobiene și proliferării keratinocitelor.

Rezervă online și ridică din cea mai apropiată farmacie Catena RILASTIL XEROLACT ulei de spălare. Produsul este recomandat pentru spălarea zilnică a pielii sensibile, predispusă la uscăciune și mâncărime. Poate fi utilizat de întreaga familie.

Celulita infecțioasă – cauze și factori de risc

Celulita infecțioasă este relativ frecventă și apare cel mai des la adulții de vârstă mijlocie și la cei mai în vârstă. Anual, se înregistrează aproximativ 50 de cazuri la 1000 de pacienți. Infecția apare, în majoritatea cazurilor, ca urmare a pătrunderii microorganismelor în straturile profunde ale pielii printr-o leziune preexistentă, care constituie „o poartă de intrare”. În multe situații, se observă că pacientul are o leziune comună – o zgârietură, o fisură interdigitală, o înțepătură de insectă –, dar cum bacteriile sunt microscopice, acestea pot pătrunde cu ușurință prin ele. Drept urmare, principalele cauze și factori de risc pentru celulita infecțioasă includ:

  • plăgile cutanate: ulcere, escare, tăieturi, eczeme, arsuri, zgârieturi;
  • procedurile medicale invazive: injecții, infiltrații, incizii chirurgicale;
  • edeme cronice: limfedem, edem venolimfatic, sindrom post-trombotic;
  • afecțiuni dermatologice asociate: dermatită atopică, intertrigo, onicomicoze, tinea pedis (se mai numește și piciorul de atlet);
  • tulburări imunitare: diabet zaharat, HIV/SIDA, tratament cu corticosteroizi.

De asemenea, obezitatea și vârsta înaintată – ambele corelate cu o barieră cutanată fragilă și cu o circulație venoasă deficitară – cresc riscul de celulită infecțioasă. Recurențele sunt frecvente la pacienții cu drenaj limfatic afectat (status post-limfadenoctemie) sau în prezența unei infecții fungice cronice la nivelul picioarelor, care compromite integritatea tegumentelor plantar sau a celui interdigital.

Celulita infecțioasă – simptome și manifestări

Pacientul cu celulită infecțioasă prezintă simptome cu debut rapid, vizibile, însă care pot varia în intensitate în funcție de virulența agentului patogen și starea generală de sănătate a acestuia. Simptomele comune includ:

  • înroșirea difuză a pielii, care devine caldă la atingere, dureroasă, cu margini imprecise;
  • edem, uneori cu formare de flictene (mici inflamații) sero-hemoragice.

De asemenea, se simte o tensiune locală la nivelul pielii afectate, care este sensibilă la atingere. În unele cazuri, pielea afectată de celulită infecțioasă se poate descuama ulterior. Apar și semne de afectare constituțională, cum ar fi febra (≥38°C), frisoanele, starea generală alterată. Deși s-a menționat deja, trebuie reamintit că celulita, deși poate apărea pe orice zonă a corpului, uzual afectează extremitățile inferioare și rareori este bilaterală. În astfel de cazuri, trebuie efectuată o examinare foarte atentă a spațiilor interdigitale.

Tratament celulită infecțioasă

În caz de celulită infecțioasă, tratamentul trebuie inițiat precoce, chiar înainte de a se confirma etiologia bacteriană, având în vedere potențialul agresiv al infecției. Fiind vorba despre o cauză bacteriană, tratamentul include antibiotice, dar sunt necesare și măsurile de susținere. În cazuri foarte severe de celulită infecțioasă, tratamentului antibiotic i se poate asocia și drenajul pe cale chirurgicală a colecțiilor de puroi sau excizia necrozei (în formele deja complicate). Terapia cu antibiotice se inițiază pe baza prezumției etiologice, înainte de primirea rezultatului culturilor bacteriene:

  • pentru formele ușoare: amoxicilină/clavulanat sau cefalexină;
  • în caz de suspiciune a infecției cu MRSA (specia multirezistentă la antibiotice): se optează pentru clindamicină, doxiciclină sau trimetoprim-sulfametoxazol;
  • pentru formele moderate/severe (cu semne sistemice): cefalozin (intravenos), vancomicină sau oxacilină (intravenos);
  • pentru infecțiile polimicrobiene: combinații de antibiotice ce acoperă atât gram-negativele, cât și anaerobii (amoxicilină/clavulanat, piperacilină/tazobactam).

Durata tratamentului pentru celulita infecțioasă este de obicei de 7-10 zile, cu reevaluare clinică la 48-72 de ore de la inițiere. Trebuie respectate toate zilele de tratament, chiar dacă afecțiunea pare a se fi vindecat, pentru a reduce riscul de a dezvolta rezistență la antibiotice. De asemenea, pe lângă tratamentul antibiotic, se recomandă și măsuri de susținere:

  • repaus la pat cu membrul afectat ridicat, pentru a reduce edemul;
  • analgezice și antipiretice;
  • asigurarea igienei riguroase a pielii (zona afectată trebuie menținută curată și uscată).

Drenajul chirurgical poate fi necesar în cazul în care celulita infecțioasă a evoluat spre formarea de abces sau necroză tisulară. Lipsa îmbunătățirii după 48-72 de ore de la inițierea tratamentului sugerează fie infecția cu o specie multirezistentă, fie o complicație (abces, fasceita necrozantă).

Celulita infecțioasă – prognostic, complicații și riscuri asociate

După inițierea tratamentului pentru celulită infecțioasă, mai ales dacă a fost ales antibioticul cu acțiune asupra bacteriei, pacientul se poate aștepta la ameliorarea simptomelor în decurs de 48 de ore. De menționat, însă, că recurențele sunt relativ frecvente, în special dacă nu sunt eficient gestionați factorii predispozanți. Se estimează că 30-40% dintre pacienți dezvoltă un alt episod de celulită infecțioasă în următorii ani, mai ales dacă au limfedem, tinea pedis sau ulcer cronic.

De asemenea, fără un diagnostic rapid și tratament prompt, celulita infecțioasă poate evolua cu diferite complicații. Dacă infecția bacteriană ajunge în sânge, se poate ajunge la bacteriemie și, bineînțeles, la complicații extrem de severe: sepsis, endocardită, osteomielită. Un pacient care, pe lângă celulită infecțioasă, îndeplinește cel puțin două dintre criteriile de mai jos, este suspect (cu risc foarte mare) de sepsis:

  • febră >38,8°C;
  • tahipnee;
  • tahicardie;
  • leucocitoză (creșterea anormală a numărului de leucocite).

Celulita infecțioasă care duce la bacteriemie, endocardită sau osteomielită, va necesita o durată mai lungă de tratament cu antibiotice și, eventual, intervenție chirurgicală. Celulita infecțioasă recurentă poate fi prevenită în special prin tratarea promptă a tăieturilor și leziunilor pielii, dar și acoperirea acestora, igiena adecvată a pielii și tratarea comorbidităților asociate. Există o rată de eșec de aproximativ 18% în tratamentul inițial cu antibiotice însă, în general, celulita are un prognostic foarte bun.

Celulita infecțioasă – sfaturi pentru prevenție

Prevenția cazurilor de celulită infecțioasă – atât infecția primară, cât și recurențele – presupune, în primul rând, identificarea și controlul factorilor predispozanți și menținerea integrității pielii, atât din punct de vedere a igienei, cât și a limitării lezării acesteia. Recomandările includ:

  • tratamentul precoce și corect al tăieturilor, fisurilor, leziunilor, mușcăturilor de insecte, prin dezinfectarea și acoperirea acestora cu plasturi sterili;
  • tratarea infecțiilor fungice interdigitale (tinea pedis) cu antifungice locale, recomandate de către medicul dermatolog;
  • evitarea mersului desculț, mai ales în spații publice;
  • gestionarea optimă a afecțiunilor predispozante la celulita infecțioasă, precum diabetul sau insuficiența venoasă cronică, ulcerele de piele;
  • tratarea edemelor cronice (ciorapi compresivi, drenaj limfatic manual);
  • igiena adecvată a pielii.

Pentru pacienții cu celulită infecțioasă recurentă, profilaxia cu antibiotice pe cale orală se face cu penicilină V/eritromicină, administrată zilnic sau intermitent, doar după stabilirea raportului risc/beneficiu. Întotdeauna, pacientul trebuie informat cu privire la necesitatea de a urma întreg tratamentul cu antibiotice (7-10 zile), chiar dacă simptomele tind să se rezolve în decurs de 24-48 de ore de la inițierea acestuia.

 

Foto: shutterstock.com

Menține-te
sănătos
în fiecare lună

Utilizăm datele tale în scopul corespondenței și pentru comunicări comerciale. Pentru a citi mai multe informații apasă aici.