Stiinta nutritiei devine din ce in ce mai complexa si mai greu accesibila celor care nu au studii in domeniu. De aceea, vrem sa o facem cat mai familiara tuturor. Sa luam, de exemplu, cazul acizilor grasi Omega-3.
Deveniti foarte populari acum cateva decenii, au fost prezentati ca fiind cheia pentru rezolvarea unui mare numar de imbolnaviri. Bolile cardiovasculare si dislipidemiile (care stau, in buna masura, la baza patologiei cardiovasculare) par a beneficia cel mai mult de pe urma acestor acizi. Multi s-au intrebat ce sunt aceste substante cu o denumire destul de stranie. In ciuda numelui, este vorba doar despre niste componente ale grasimilor care au o pozitie particulara pentru prima dubla legatura din catena.
Acizii grasi Omega-3, esentiali pentru sanatate
Suna ca la ora de chimie din liceu? Posibil, insa numai asa putem demitiza, cumva, aceste denumiri care nu au, pana la urma, nimic exceptional sau misterios in ele, ci descriu, pur si simplu, o structura chimica. Acest marunt detaliu (pozitia Omega-3 a dublei legaturi) este cheia actiunii acizilor respectivi in organism. Numai acizii cu acea pozitie au actiunile benefice pe care ni le dorim.
Dincolo de detaliile chimice, problema cea mare a omului modern ramane aportul insuficient de acizi Omega-3 si marele dezechilibru care exista intre aportul de Omega-6 si cel de Omega-3. Primii sunt consumati intr-o cantitate cu mult mai mare decat ceilalti. In acest cadru, echilibrul lipidelor plasmatice este modificat si apar diferite consecinte nefavorabile in functionarea organismului.
Care sunt sursele vegetale de Omega-3
Acizii grasi Omega-3 se gasesc si in alimentele de origine vegetala, dar si in cele de origine animala. Cele mai la indemana sunt totusi sursele vegetale. Din ce se gaseste pe piata romaneasca, am recomanda:
-
Uleiul de rapita este un soi de „ratusca urata” pentru multi romani care il asociaza cu uleiul urat mirositor, oferit pe cartela in perioada comunista. Nimic mai fals. Uleiul de rapita actual este bine rafinat si are caractere organoleptice placute. Nu e bun insa la prajit. Tratamentul termic indelungat distruge tocmai acizii Omega-3.
-
Semintele de in si uleiul de in. Unele persoane isi macina singure semintele de in si adauga faina obtinuta in diferite produse alimentare. Nu este o idee rea, mai ales ca semintele contin si fibre. Uleiul de in ca atare este insa extrem de bogat in Omega-3, dar nu este foarte popular, probabil din cauza pretului ridicat. Gustul sau este neutru, nu modifica savoarea mancarurilor in sens negativ.
-
Semintele de canepa. Le gasim din ce in ce mai des in magazinele cu produse sanatoase, fie ca atare, fie sub forma de faina. Exista si ulei de canepa comestibil, care este, din nou, costisitor. Semintele de canepa au cu 62% mai multi acizi Omega-3 decat semintele de in, deci pot fi o alternativa buna. Cum le folosim? Ajunge sa le adaugam intr-o salata, intr-un sos sau o mancare (nu e nevoie sa le tratam termic inainte de a le consuma, au un gust similar alunelor de padure).
-
Semintele chia. Din nou, produse foarte populare in ultimul timp, mai ales pentru aportul de fibre solubile. O portie (30 de grame) de seminte chia au 5 g de grasimi Omega-3. Pentru a le consuma, le
puteti presara peste orice fel de mancare, fara a le fierbe sau praji. Ideal este sa fie lasate sa se „umfle” in sos, iaurt, lapte etc. inainte de a se consuma, astfel incat sa devina gelatinoase si usor de digerat.
Dr. Corina-Aurelia Zugravu
Specialist igiena alimentatiei si nutritie
