Dosar medical

Ce efecte are trecerea timpului asupra organismului?

luni, 14 septembrie 2009
Share

Imbatranirea este un proces continuu, gradual, care incepe de la nastere si continua de-a lungul tuturor etapelor vietii. Inaintarea in varsta presupune maturizarea, trecerea de la copilarie la adolescenta. Urmeaza apoi stadiul de adult tanar, varsta mijlocie si cea inaintata, cand majoritatea functiilor organismului intra in declin.

Imbatranirea are atat aspecte pozitive, cat si negative. Nu exista insa o varsta care sa delimiteze exact inceputul batranetii. In mod traditional, varsta de 65 de ani a fost considerata limita de trecere spre varsta inaintata. Motivul alegerii acestei valori il gasim in istorie, nu in biologie. 65 de ani a fost desemnata varsta de pensionare in Germania, prima natiune care a instituit un program de pensionare. Continua sa ramana varsta de pensionare in multe tari dezvoltate, desi in altele traditia se schimba.

Tanar la 80 de ani, batran la 40
Imbatranirea poate viza trei aspecte diferite:
Varsta cronologica reflecta in exclusivitate trecerea timpului si reprezinta varsta unei persoane in ani. Din punctul de vedere al sanatatii, varsta cronologica are o semnificatie importanta: odata cu inaintarea in varsta creste probabilitatea instalarii unei probleme de sanatate. Pentru ca ajuta la predictia unor boli, aceasta varsta are implicatii legale si financiare importante. Varsta biologica se refera la modificarile care apar in organism odata cu imbatranirea. Pentru ca acestea pot aparea la unele persoane mai devreme decat la altele, putem intalni persoane batrane biologic la varsta de 40 de ani, respectiv persoane tinere biologic la 60 de ani sau mai mult. Varsta psihologica se refera la felul in care oamenii se simt si se comporta. Spre exemplu, o persoana de 80 de ani care munceste isi face planuri, participa la multe activitati. Din punct de vedere psihologic este considerata tanara.
Modificarile din organism, consecinte firesti ale imbatranirii
Multe persoane se intreaba frecvent daca modificarile ce apar odata cu inaintarea in varsta sunt procese normale ale imbatranirii sau nu.

Majoritatea transformarilor sunt cauzate de unele procese interne care, desi nedorite, sunt considerate normale si, in general, imposibil de evitat.

Spre exemplu, odata cu imbatranirea, cristalinul din structura interna a ochiului devine mai gros, mai rigid, mai putin capabil sa focalizeze pe obiectele apropiate, precum o carte sau un ziar. Aceasta situatie este cunoscuta sub numele de prezbiopie. Modificarile apar la majoritatea oamenilor varstnici si nu s-a putut gasi alta cauza pentru aparitia lor decat inaintarea propriu-zisa in varsta.

Inaintarea in varsta, deseori confundata cu aparitia unor maladii
Nu este insa intotdeauna clar care sunt fenomenele ce tin de imbatranire. Uneori declinul functional cauzat de varsta avansata poate fi confundat cu declinul functional cauzat de o boala. De exemplu, declinul functiei mentale e considerat un apanaj al imbatranirii. Acest declin include dificultatea de a invata si uitarea accentuata. El poate sa apara si in cadrul dementei, dar este mult mai sever. Astfel, persoanele in varsta pot sa aseze lucrurile in locuri nepotrivite sau uita detalii, dar cei cu dementa uita evenimentele in totalitate. Bolnavii cu dementa nu-si pot indeplini nici datoriile de zi cu zi, precum sofat, gatit sau obligatiile financiare. De asemenea, nu pot preciza in ce an sunt sau unde se afla. Anumite tipuri de dementa, precum maladia Alzheimer, difera clar de imbatranirea naturala. Tesutul cerebral studiat la autopsia bolnavilor cu boala Alzheimer a relevat diferente clare fata de structura cerebrala a persoanelor care nu prezentau aceasta boala. Diferentele dintre imbatranirea normala si dementa sunt deci evidente.

Teorii ale imbatranirii
Nu se cunoaste exact mecanismul prin care organismul uman imbatraneste. Unele teorii sustin drept cauza leziunile cauzate de radiatiile ultraviolete, uzura organismului cauzata de produsii de metabolism. Alte teorii “vad” batranetea drept un proces predeterminat, controlat genetic. Totusi, niciuna dintre teorii nu explica totalitatea modificarilor ce apar odata cu inaintarea in varsta. Majoritatea gerontologilor (specialisti care studiaza imbatranirea) considera batranetea drept efectul cumulativ al interactiunilor corpului cu diferiti factori, de-a lungul vietii. Acesti factori sunt reprezentati de mediu, influentele culturale, alimentatie, miscare, timp liber, boli si multi altii.
Spre deosebire de modificarile ce apar in adolescenta, care pot fi anticipate relativ usor, fiecare persoana imbatraneste intr-un ritm unic. Functia tuturor organelor vitale incepe sa scada pe masura imbatranirii. Celulele devin mai mari, avand o capacitate tot mai mica de a se divide. Astfel creste cantitatea de pigment si substante grase (lipide) din interiorul lor.

Tesuturile isi pierd elasticitatea si se atrofiaza
Tesuturile conjunctive, de legatura, isi pierd din elasticitate. In consecinta, organele, vasele de sange si caile respiratorii devin mai rigide. Membranele celulelor se modifica si ele, astfel incat multe tesuturi nu mai primesc la fel oxigenul si substantele nutritive. Astfel, elimina mult mai greu dioxidul de carbon si produsii de metabolism. Multe tesuturi scad in greutate, proces denumit atrofie. Alte tesuturi devin nodulare si mult mai rigide. Temperatura corpului nu se modifica semnificativ odata cu inaintarea in varsta. Pierderea grasimii subcutanate insa ingreuneaza mentinerea constanta a acesteia. De aceea varstnicii poarta frecvent mai multe randuri de haine, pentru a mentine o temperatura confortabila. Varsta scade si capacitatea organismului de a transpira. In consecinta, varstnicii sunt frecvent expusi la supraincalzire (hipertermie) sau la scaderi periculoase de temperatura (hipotermie). Pe masura ce imbatranim, organismul nu mai tolereaza la fel de mult efort. E nevoie de mai mult timp ca pulsul sa creasca in timpul efortului, si mai mult timp sa scada dupa incetarea acestuia.

Metabolizarea medicamentelor, mult redusa
Alte probleme frecvent intalnite in randul varstnicilor sunt:
Presiune sangvina ridicata (hipertensiune); Puls scazut (bradicardie); Probleme de ritm cardiac (aritmii), precum fibrilatia atriala. Medicamentele utilizate pentru a trata problemele varstnicilor pot influenta semnele vitale. Antialgicele pot incetini ritmul respirator. Diureticele pot reduce presiunea sangelui, cauzand scaderi ale acesteia la modificarea pozitiei corpului. De altfel, intensitatea metabolizarii medicamentelor este mult redusa. De aceea este necesara scaderea dozelor la persoanele varstnice, deoarece efectele secundare apar mai frecvent decat la tineri. De asemenea, reactiile adverse pot mima simptomele multor boli, astfel incat e usor de confundat o reactie adversa medicamentoasa cu o boala. Anumite medicamente au reactii adverse complet diferite decat la tineri.

Auzul, vazul, inima, oasele si muschii, mai lenese dupa 30 de ani
Acuitatea auditiva scade treptat in special pentru sunetele inalte, mai ales in cazul persoanelor care au fost expuse la zgomote de-a lungul vietii. Acest fenomen poarta numele de presbiacuzie. S-a estimat ca 30% din populatia de peste 65 de ani prezinta dizabilitati auditive importante. Auzul incepe sa scada treptat, de la 50 de ani, probabil din cauza modificarilor nervului auditiv. In plus, se poate adauga si capacitatea redusa a creierului de a procesa sunetele.
Modificarile de varsta legate de vedere incep de la 30 de ani. Ochiul varstnicului produce mai putine lacrimi, ducand la o senzatie inconfortabila de uscaciune. Solutia este utilizarea picaturilor sau a lacrimilor artificiale. Toate structurile ochiului se modifica odata cu varsta. La varsta de 60 de ani pupilele au o treime din dimensiunea pe care o aveau la 20. Pupila reactioneaza de asemenea mai incet la intuneric si lumina.
Inima are un sistem natural de „pacemaker” care ii controleaza bataile. O parte din acest sistem poate dezvolta fibroza si apar depozite de grasime odata cu varsta. Pacemakerul natural, nodulul sinoatrial, pierde cateva dintre celulele sale, rezultand un ritm mai scazut al batailor inimii. Printre modificarile normale ale inimii se numara s
i prezenta pigmentului “de varsta”, lipofuscina. Celulelele musculare cardiace degenereaza treptat. Valvele inimii, care controleaza directia de curgere a sangelui, se ingroasa si devin mai rigide.
Tesutul elastic din structura vezicii devine rigid, aceasta fiind mai putin flexibila. Musculatura slabeste si vezica nu se goleste complet. In cazul femeilor, slabiciunea musculara poate sa duca la pierderea pozitiei normale a vezicii si a vaginului (prolaps), care poate bloca uretra. In cazul barbatilor, uretra poate fi blocata de o glanda prostatica marita.
Densitatea osoasa scade la persoanele in varsta in special la femeile post-menopauza, din cauza faptului ca osul pierde calciu si minerale. Astfel oasele sunt fragile si predispuse la fracturi. Discurile intervertebrale de la nivelul coloanei se deshidrateaza odata cu varsta, devin mai subtiri si, in consecinta, inaltimea trunchiului si respectiv inaltimea corporala scad.

Dr. Alin Popescu,
Specialist medicina sportiva,
0743.145.843.

Nota pentru articolul «Ce efecte are trecerea timpului asupra organismului?»:5.00/ 5 (4 voturi)
tonica
2017-05-10T15:10:02+00:00
Mentine-te
sanatos
in fiecare luna
catena