Bolile care se transmit de la animal la om se numesc in mod generic zoonoze. Aceste boli sunt transmise de catre animalele vertebrate, mamifere sau pasari, in timp ce bolile transmise prin veninurile si toxinele serpilor, soparlelor sau de la pesti nu sunt considerate zoonoze.
Bolile pe care le putem lua de la animale pot fi viroze, bacterioze, micoze, ricketsioze sau parazitoze. In general, zoonozele sunt transmise de animalele salbatice si, in mod accidental, de animalele de ferma, cainii comunitari si, nu in ultimul rand, de animalele de companie nevaccinate si verificate de medicul veterinar.
Cele mai frecvente zoonoze de la animalele de companie sunt transmise de caini si pisici. Moda avangardista propune azi si alte specii ca fiind „animale” de companie, dar cele mai frecvente infectii se transmit insa de la catelusi si pisicute. Aceste doua categorii de animale sunt domesticite din cele mai vechi timpuri, iar conditiile de viata asemanatoare cu ale omului, au facut ca unii agenti etiologici microbieni sau parazitari, printr-o adaptare in timp, sa devina comuni. Pisicutele pot transmite omului boli destul de grave precum: toxoplasmoza, virusul turbarii sau diverse micoze. Multi oameni cresc in casa mici rozatoare, precum hamsteri sau soricei. Este bine de stiut ca rozatoarele transmit boli cum sunt salmoneloza si bruceloza, iar papagalii sau alte pasari crescute in casa, salmoneloza si psitacoze. Chiar si broscutele testoase, aparent inofensive, pot transmite salmoneloza si alte bacterioze. In acest articol voi incerca sa va prezint in special acele boli importante si grave pe care le putem lua de la animalutele de companie, mai ales cainii si pisicile, pentru ca sunt cele mai frecvente situatii. Trebuie subliniata importanta vaccinarii animalelor pe care dorim sa le luam in ingrijirea noastra. Vaccinandu-le ne protejam si le protejam de diverse boli.
In functie de gravitatea lor, afectiunile transmise de animalele de companie se pot subimparti in doua grupe:
• zoonoze majore: turbarea, bruceloza, leptospiroza, trichineloza, encefalitele virotice;
• zoonoze minore: trematozele si zoonozele potentiale – infectiile cu streptococ si stafilococ.
Vaccinarea este importanta!
Pentru animalele carnivore precum cainii si pisicile, vaccinarea antirabica este obligatorie, rabia sau turbarea, fiind o boala grava si mortala la om. Daca ati fost muscat de un animal comunitar sau chiar un animal de companie nevaccinat impotriva rabiei, va sfatuiesc sa va prezentati cat mai repede la medic pentru a incepe serumizarea antirabica.
Un alt vaccin important este cel impotriva leptospirozei. Animalutul nevaccinat poate deveni un rezervor de infectie la oameni. Atentie insa: soriceii si alte rozatoare sunt candidatii ideali pentru infectia cu leptospire! Vaccinarea impotriva giardiozei este de asemenea foarte importanta! Micii nostri prieteni dezvolta forme de giardioza foarte rezistente si de cele mai multe ori inaparente clinic si ne pot imbolnavi foarte usor! Nu doar cainii si pisicutele pot avea giardia, ci si castorii, hamsterii, iepurasii.
Catelul – prieten dar si posibil inamic
Catelul, cel mai bun prieten al omului si unul dintre animalele de companie preferate, este si cel care ne poate transmite o multitudine de boli. Este foarte important, atunci cand hotaram impreuna cu familia sa luam in crestere un caine, sa ne asiguram ca acesta va avea un carnet de sanatate verificat la zi si ca se poate adapta in mediul familiei noastre, intr-un mod optim. Dincolo de diferitele boli care se pot transmite de la cainele bolnav sau nevaccinat, nu trebuie sa uitam de muscaturi. Dupa cum bine stim, cainele nu se spala pe dinti, motiv pentru care este esential sa fie foarte bine dezinfectata plaga – un cuib de germeni ! Cainele poate fi purtatorul unor paraziti intestinali precum Larva migrans, pe care o va elimina in fecale, motiv pentru care manevrarea excrementelor sale din laditele cu nisip sau din locurile publice, trebuie facuta cu manusi sterile. Mult mai grava este insa infectia cu Echinococcus granulosus, altfel spus tenia cainelui. Aceasta determina chistul hidatic.
Cate ceva despre chistul hidatic…
Chistul hidatic este provocat de un parazit numit Echinococus Granulosus. Sursa principala de infestare este cainele, care se contamineaza la randul sau de la unele ierbivore. De la caine este usor transmisa la om daca nu se respecta regulile de igiena (motiv pentru care este numita si „boala mainilor murdare”). Omul poate contacta boala si in cazul in care consuma alimente si zarzavaturi nespalate. Nu lasati cainii sa bea apa din balti ori din toaleta si nu ii lasati sa manance de pe strada orice. {i daca tot a venit vorba de mancare… poate ca va suna ciudat (insa nu putine sunt cazurile intalnite)… nu mancati din aceeasi farfurie cu cainele!
Micozele, frecvente si greu de tratat!
Oricat ati iubi un animal, chiar si ca pe un copil, totusi nu il tratati ca atare! Cel putin teoretic, un caine sau o pisica nu are ce cauta in pat! Micozele si eczemele sunt des intalnite si pot fi luate prin contactul direct cu secretiile, blana si pielea animalului bolnav. Zoonozele provocate de ciuperci (fungi) sunt foarte greu de tratat corespunzator. Desi exista unguente fungicide eficiente, sporii ciupercilor sunt greu de eliminat din locuinta contaminata, iar recidivele sunt frecvente.
Infectiile bacteriene
Infectiile bactriene sunt de obicei agenti infectiosi secundari, care urmeaza sau insotesc infectii de natura virala sau micobacteriana. Cele mai raspandite infectii sunt cauzate de bacterii ca streptococii, campilobacter si stafilococii. Tratamentul se face prin administrarea de antibiotice cu spectru larg, la recomandarea medicului specialist, atat in cazul pisicilor bolnave, cat si in cazul omului.
Si din partea pasarilor planeaza amenintari, transmisibile la om: prin psitacoza perusilor si papagalilor, ori criptococoza porumbeilor. La imunodeprimati, aceasta din urma boala poate ajunge direct la creier si da un sindrom meningian subacut. „Porumbeii sunt buni de la distanta”, rezuma prof. Bourée, un cunoscut parazitolog.
Broscutele si reptilele
90% dintre reptile si broscute sunt purtatoare de salmonele. Spre deosebire de catei si pisici, acestea sunt incomplet verificate de catre medicul veterinar. Astfel, riscul transmiterii salmonelei este foarte mare, mai ales daca animalul este lasat sa frecventeze locurile in care mancam, precum masa sau bucataria. In ceea ce priveste alte reptile, va sugeram multa atentie la animalele a caror patologie este insuficient cunoscuta si controlata!
Pisicutele – atentie la toxoplasmoza!
Cand animalele indragite sunt pisicutele, trebuie sa stiti ca este foarte important sa le vaccinati impotriva toxoplasmozei! Toxoplasmoza este o zoonoza cauzata de toxoplasma gondii. Toxoplasmoza umana poate fi asimptomatica sau simptomele pot trece neobservate, deoarece sunt similare unei banale raceli. Cel mai mare pericol al acestei zoonoze consta in faptul ca, la om, se transmite congenital, de la femeia gravida la fat, caz in care poate cauza malformatii grave ale acestuia. Cu toate acestea, pisica reprezinta unul dintre factorii minori de risc in contractarea acestei boli de catre om, majoritatea cazurilor de toxoplasmoza datorandu-se in special ingestiei de carne contaminata, insuficient prelucrata termic. Daca aveti pisica, una dintre masurile de precautie suplimentare pe care le puteti lua impotriva contractarii acestui microorganism parazit este sa curatati zilnic ladita pisicii, intrucat toxoplasma gondii, in forma ovocitara care apare in fecale, nu este transmisibila decat dupa 4-5 zile de la excretia in mediul extern.
Zgarietura pisicii
Boala zgarieturii de pisica este o entitate clinica transmisa omului prin inoculare (zgarieturi, intepaturi, muscaturi) si caracterizata prin aparitia unor leziuni cutanate primare la locul inocularii, insotite de febra si adenita regionala. Etiologia acestei boli este inca necunoscuta, desi se crede ca ea ar fi provocata de un microorganism care face parte din grupul Chlamydia, dar se stie ca ea se transmite prin div
erse contacte infectante cu pisica.
Pestii, ultima solutie?
Poate v-ati speriat deja de cate boli am enumerat si v-ati hotarat ca un peste mic intr-un acvariu este singura solutie pentru a avea un animal de companie. Insa multa atentie, a sta cu mana in apa de acvariu, poate sa ne «captuseasca» cu un granulom cutanat !
Igiena si iar igiena!
Prevenirea se face in general prin pastrarea regulilor elementare de igiena (curatarea si dezinfectarea periodica a „laditei cu nisip”, spalarea mainilor dupa contactul cu pisica sau cainele), precum si prin deparazitarea sezoniera a acestora. Animalul trebuie sa aiba un loc al sau special, in care isi face nevoile firesti, loc care trebuie dezinfectat periodic cu clor. Hrana se va oferi animalului in recipienti speciali si nu aruncata pe jos, in conditii lipsite de igiena. Este bine sa hraniti animalutul cu preparate speciale pentru animale, caci acestea sunt realizate in conditii sterile.
Despartirea de un animal drag!
Exista anumite momente in care trebuie sa luam decizia dureroasa de a ne deasparti de un animal de companie. Fie acesta se stinge din viata, fie ne este greu sa-l mai crestem sau acestia detin boli care ne pot pune in pericol sanatatea familiei. Cei mai afectati de aceasta despartire, sunt copiii. Iata cateva metode simple pentru a va ajuta micutii sa treaca mai usor peste aceasta despartire dureroasa:
Daca animalutul preferat a decedat, este bine sa implicati copilul, daca acesta a depasit varsta de 7 ani, intr-un mic ritual de „inmormantare” a animalutului. Explicati-i micutului ca, precum oamenii, animalele se sting din viata si acesta este un proces firesc. Atunci cand este posibil, inlocuiti animalul pierdut cu un altul, de preferinta pui. Copilul se va atasa imediat, mai ales daca este implicat in mod responsabil in cresterea acestuia.
Dr. Ramona Damian
Medic de familie
Centrul medical „Sf. Ecaterina”
[email protected]
Coordonator dosar: Dr. Alin Popescu
