Menopauza este un fenomen biologic inevitabil, prin care fiecare femeie trece în această viață. Aceasta reprezintă momentul în care ciclurile menstruale se opresc definitiv, marcând sfârșitul perioadei fertile. „În mod normal, menopauza apare între 41 și 55 de ani”, ne spune dr. Roxana Mateescu, medic geriatrie și gerontologie, cu o medie în jurul vârstei de 51 de ani. „Menopauza prematură este definită ca menopauza instalată la o vârstă mai mică de 40 de ani”, mai adaugă aceasta.
Cu alte cuvinte, vorbim despre situații în care menopauza survine mai devreme decât cum este normal, din punct de vedere biologic, să se întâmple. „În practică, menopauza prematură poate avea implicații medicale și emoționale profunde, întrucât privează femeia nu doar de fertilitate, ci și de protecția hormonală exercitată de estrogeni asupra oaselor și inimii, în special”, adaugă dr. Iasmina Wadi, medic rezident în medicina de familie. În continuare, vă prezentăm mai multe despre menopauza prematură, cu accent pe cauze și eventualii factori de risc asociați.
Ce înțelegem prin menopauză prematură?
Menopauza prematură se definește prin încetarea menstruațiilor înainte de vârsta de 40 de ani, în unele cazuri chiar înainte de 35 de ani, cu instalarea insuficienței ovariene, ceea ce are drept urmare infertilitatea. „Diferența esențială față de menopauza fiziologic normală constă mai ales în momentul apariției: menopauza fiziologică apare în jurul vârstei de 50 de ani, dar, pe de altă parte, menopauza prematură afectează femei aflate încă în perioada de maximă activitate – atât reproductivă, cât și profesională”, spune dr. Iasmina Wadi.
„Menopauza prematură se prezintă cu aceleași simptome ca și menopauza obișnuită”, ne spune dr. Iasmina Wadi. Pacienta prezintă bufeuri, transpirații nocturne, iritabilitate, oboseală extrem de accentuată, scăderea libidoului și uscăciune vaginală. „Totuși, impactul psihologic este, fără doar și poate, mai intens, întrucât apare într-o etapă a vieții în care planurile de a avea copii sau de a menține o viață activă, cu tot ce înseamnă, sunt încă prezente”, adaugă dr. Iasmina Wadi.
Menopauza prematură – cauze și factori de risc
Există mai multe cauze și numeroși factori de risc pentru menopauza prematură. „Deși vorbim despre cauze de obicei identificabile, există și situații în care cauza de bază rămâne necunoscută sau doar bănuită”, ne spune dr. Iasmina Wadi. Conform studiilor, în aproximativ un sfert dintre cazurile de menopauză prematură nu există o cauză identificabilă sau factori de risc asociați cu această afecțiune. În continuare, vor fi prezentate principalele cauze identificabile.
Cauze genetice
Afecțiunile genetice sunt printre cele mai importante cauze identificabile. Disgenezia ovariană, adică dezvoltarea anormală a ovarelor, este responsabilă de aproximativ 30% din cazuri. Pe de altă parte, putem vorbi și despre anomalii genetice precum:
- sindromul Turner (45,X);
- disgeneziile gonadale pure;
- trisomia 13;
- trisomia 18;
- tulburări metabolice cu substrat genetic (deficitul de 17 alfa-hidroxilază, galactozemia);
- boli neuromusculare (distrofia miotonică).
„Pe partea imunologică, unele sindroame genetice precum sindromul DiGeorge sau sindromul Louis-Bar predispun la disfuncție ovariană precoce și menopauză prematură”, adaugă dr. Wadi. Dr. Roxana Mateescu completează că „de multe ori, menopauza prematură apare în familie, iar dacă o femeie are rude – bunică, mamă, soră – cu această afecțiune, atunci are un risc mai mare de a o dezvolta”.
Boli autoimune
Alte cauze pentru menopauza prematură sunt reprezentate de bolile autoimune responsabile de 30-60% din cazuri, în special în cele cu debut tardiv. Cele mai frecvente afecțiuni asociate sunt:
- tiroiditele autoimune;
- boala Addison (insuficiența suprarenaliană);
- hipoparatiroidismul;
- diabetul zaharat de tip 1;
- lupusul eritematos sistemic;
- poliartrita reumatoidă.
- ooforita autoimună.
„Menopauza prematură poate fi un simptom al unor boli autoimune”, completează dr. Mateescu Roxana. Pacientele cu boli autoimune au un risc crescut de a dezvolta și alte afecțiuni, ceea ce face impune monitorizarea medicală. „De exemplu, o pacientă cu menopauză prematură grefată pe o boală autoimună poate dezvolta în timp insuficiență adrenală, miastenia gravis, precum și artrită reumatoidă”, ne spune dr. Iasmina Wadi.
Cauze infecțioase
Alți factori de risc pentru menopauza prematură sunt infecțiile, chiar dacă tind să fie mai mare. „Un bun exemplu, și poate cel mai cunoscut, este oreionul” spune dr. Iasmina Wadi, „în special dacă infecția survine în copilărie sau adolescență, chiar și în forme subclinice”. O altă posibilă cauză este tuberculoza genitală, deși mai rar întâlnită. Aceasta duce adesea la leziuni la nivelul endometrului, sinechii uterine, dar poate contribuie și la instalarea insuficienței ovariene.
Fumatul
Fumatul este unul dintre cei mai bine documentați factori de risc pentru menopauza prematură. Studiile arată o relație invers proporțională între numărul de țigări fumate și riscul de instalare a menopauzei – cu cât pacienta fumează mai multe țigări, cu atât vârsta este mai mică. „Fumatul poate tulbura echilibrul hormonal și poate îmbătrâni țesuturile sistemului reproducător”, spune dr. Roxana Mateescu.
Substanțele toxice din fumul de țigară, mai ales hidrocarburile aromatice policiclice, afectează foliculii ovarieni și grăbesc epuizarea rezervei ovariene. „Pe lângă fumat, un stil de viață foarte nesănătos – nutriție inadecvată, lipsa sportului – poate favoriza menopauza prematură”, adaugă dr. Iasmina Wadi.
Cauze iatrogenice
„Chimioterapia și radioterapia cresc semnificativ riscul de menopauză prematură”, conform dr. Roxana Mateescu. Iradierea cu doze mari este asociată cu insuficiență ovariană aproape certă, în timp ce doze mai mici pot permite o recuperare parțială a funcției ovariene după 1-2 ani. „În egală măsură, anumite chimioterapice, în special agenții alchilanți cum ar fi metotrexatul, însă și adriamicina, pot determina distrugerea ireversibilă a foliculilor”, adaugă dr. Iasmina Wadi.
Epilepsia
„S-a demonstrat că femeile care suferă de epilepsie au un risc mai mare”, ne spune dr. Roxana Mateescu. De altfel, fluctuațiile hormonale din menstruație sunt factori de risc ce pot exacerba epilepsia la pacientele diagnosticate.
Intervenții chirurgicale
Alți factori de risc asociați sunt reprezentați de intervențiile chirurgicale. Dr. Roxana Mateescu spune: „Femeile care au suferit o operație de îndepărtare a unui ovar sau uter pot avea cantități mai mici de estrogen și progesteron în organism”. Alte cauze chirurgicale mai pot fi intervenția pentru cancer sau alte afecțiuni pelvine, ooferoctomia bilaterală (caz în care se ajunge imediat și inevitabil la menopauză prematură). „Histerectomia, chiar și în cazul în care ovarele nu sunt îndepărtate simultan, poate afecta vascularizația ovariană, ducând la insuficiență în 15-50% din cazuri”, ne spune dr. Iasmina Wadi.
Anumite medicamente
Anumite tratamente medicamentoase pe termen lung, cum ar fi cele cu analogi GnRH (analogi de gonadoliberina), pot suprima activitatea ovariană și induce insuficiența ovariană temporară sau definitivă și, astfel, menopauza prematură. „Alte medicamente citotoxice, cum ar fi cele ce sunt folosite în oncologice, au același risc”, completează dr. Iasmina Wadi.
Factorii de mediu
Alți factori de risc pentru menopauza prematură sunt cei din mediul înconjurător. „Aici, putem vorbi despre toxine și substanțe chimice industriale, pesticide sau chiar fumatul pasiv – aceștia au fost considerați factori de risc pentru insuficiența ovariană prematură”, ne spune dr. Iasmina Wadi.
Cum se stabilește diagnosticul de menopauză prematură?
Diagnosticul de menopauză prematură nu se pune pe baza unui singur episod de absență a stării menstruale. Suspiciunea apare atunci când o femeie sub 40 de ani prezintă amenoree – absența menstruației – sau oligoamenoree – menstruații rare – pentru cel puțin 4 luni. „Confirmarea se face prin teste hormonale: un nivel crescut de FSH (hormon foliculostimulant) de peste 25 UI/L măsurat în două ocazii la un interval de cel puțin 4 săptămâni, indică insuficiența ovariană. De asemenea, în paralel se observă scăderea nivelului de estrogen”, ne explică dr. Iasmina Wadi.
Bibliografie:
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3634232
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11490301/
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2815011/
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1521690X23000970?via%3Dihub
Foto: shutterstock.com
