Tuse persistentă, senzație de lipsă de aer, oboseală la efort și dificultăți de respirație care se agravează în timp. Acestea sunt doar câteva dintre manifestările bolii pulmonare obstructive cronice (BPOC), una dintre cele mai frecvente afecțiuni respiratorii cronice la nivel mondial.
Cu toate acestea, în jurul acestei boli continuă să circule numeroase informații greșite. Mulți oameni cred că BPOC afectează exclusiv fumătorii, că este o consecință normală a înaintării în vârstă sau că nu există nimic de făcut odată ce diagnosticul a fost stabilit. În realitate, multe dintre aceste afirmații sunt false.
Potrivit dr. Roxana Mateescu, medic specialist geriatrie și gerontologie, medicină estetică și anti-aging, BPOC este o afecțiune care poate avea un impact major asupra calității vieții, însă diagnosticarea precoce și tratamentul adecvat pot încetini evoluția bolii și pot reduce semnificativ simptomele.
Ce este BPOC
„BPOC (boala pulmonară obstructivă cronică) este o afecțiune progresivă, caracterizată prin incapacitatea de a goli conținutul de aer din plămâni, îngreunând respirația. Simptomele BPOC-ului includ senzația de «lipsă de aer» (dispnee), tusea cronică de lungă durată cu expectorație și infecțiile pulmonare repetate”, explică dr. Roxana Mateescu.
BPOC include două afecțiuni care apar frecvent împreună: bronșita cronică și emfizemul pulmonar. Deși boala nu poate fi vindecată complet, tratamentul și schimbările stilului de viață pot contribui la controlul simptomelor și la încetinirea progresiei acesteia.
BPOC, una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial
BPOC este o afecțiune progresivă, ceea ce înseamnă că simptomele tind să se agraveze în timp. Pe măsură ce boala evoluează, respirația devine tot mai dificilă, iar în stadiile avansate mulți pacienți au nevoie de oxigenoterapie, inclusiv în repaus, pe lângă tratamentul medicamentos recomandat de medic.
Unul dintre motivele pentru care BPOC este considerată o problemă majoră de sănătate publică este faptul că simptomele se instalează lent și pot fi confundate mult timp cu efectele fumatului, ale sedentarismului sau ale înaintării în vârstă. Din această cauză, numeroși pacienți ajung la medic atunci când boala se află deja într-un stadiu avansat.
„Studiile au arătat, de asemenea, că persoanele diagnosticate cu BPOC la vârste mai tinere pot prezenta un risc crescut de a dezvolta ulterior anumite tipuri de cancer, inclusiv cancer de rinichi, vezică urinară, col uterin, precum și unele forme de cancer localizate la nivelul capului și gâtului”, precizează dr. Mateescu.
Fumatul rămâne principala cauză de apariție a BPOC
Fumatul este principalul factor de risc pentru dezvoltarea BPOC.
„În fumul de țigară există mii de substanțe nocive care reduc abilitatea plămânilor de a se apăra împotriva infecțiilor și determină apariția inflamației. De-a lungul timpului, această inflamație cauzează îngustarea pasajelor aeriene și distrugerea sacilor de aer (alveolelor). Este recomandat să renunțați la fumat dacă aveți acest obicei”, recomandă dr. Mateescu.
La fel de nociv poate fi și fumatul pasiv. Expunerea constantă la fumul de țigară crește riscul de afectare pulmonară chiar și în cazul persoanelor care nu au fumat niciodată: „Este important să protejați persoanele din jur dacă nu puteți renunța la acest viciu”.
BPOC poate avea și o cauză genetică
Deși fumatul reprezintă principalul factor de risc pentru apariția BPOC, există și situații în care boala are o componentă genetică.
„Unele persoane care suferă de BPOC au un deficit de alfa-1 antitripsină. Aceasta este o proteină produsă la nivelul ficatului și are rolul de a proteja plămânii. Dacă există un deficit al acestei proteine, puteți avea un risc crescut de dezvoltare a BPOC, în special la o vârstă tânără. Această formă de BPOC este rară și este singurul factor genetic asociat cu dezvoltarea BPOC”, explică dr. Roxana Mateescu.
BPOC evoluează în mai multe stadii și poate avea simptome diferite
Simptomele BPOC pot varia de la o persoană la alta și se pot modifica pe măsură ce boala evoluează.
„Persoanele cu BPOC pot avea diverse simptome de-a lungul timpului. Orice persoană cu o tuse persistentă, de lungă durată, trebuie să meargă la medic pentru investigații, în special dacă există expectorație în cantitate semnificativă”, atrage atenția dr. Roxana Mateescu.
Dispneea apărută în timpul efectuării activităților fizice de intensitate mică sau medie reprezintă, de asemenea, un semnal de alarmă, la fel ca reapariția frecventă a infecțiilor pulmonare.
„Alte simptome includ wheezingul (respirația șuierătoare) și durerea în piept. În cazurile severe, persoanele cu BPOC pot avea dificultăți de respirație chiar și în timpul vorbirii sau efectuării unor activități mici. Buzele și degetele se pot colora în albastru sau gri din cauza lipsei de oxigen din sânge, ceea ce poate duce la apariția confuziei”, explică medicul.
10 mituri despre BPOC
Mitul nr. 1: BPOC apare doar la fumători – Fals
Fumatul reprezintă principalul factor de risc pentru dezvoltarea BPOC, însă nu este singura cauză posibilă.
Boala poate apărea și la persoane care au fost expuse timp îndelungat la poluare, fum, praf sau substanțe chimice la locul de muncă. În unele cazuri, există și o predispoziție genetică, cea mai cunoscută fiind deficitul de alfa-1 antitripsină.
De asemenea, expunerea constantă la fumatul pasiv poate crește riscul de apariție a bolii.
Mitul nr. 2: Dacă nu tușesc, nu pot avea BPOC – Fals
Tusea cronică este unul dintre cele mai cunoscute simptome ale bolii, însă nu este singurul și nici nu apare întotdeauna în stadiile incipiente.
Pentru unii pacienți, primul semn poate fi senzația de lipsă de aer în timpul activităților obișnuite, cum ar fi urcatul scărilor sau mersul pe distanțe mai lungi. Alții observă că obosesc mai repede decât înainte sau că au nevoie de mai mult timp pentru a-și reveni după efort.
Mitul nr. 3: BPOC este o boală a persoanelor în vârstă – Fals
Deși este diagnosticată mai frecvent după vârsta de 40 de ani, BPOC nu este o consecință normală a îmbătrânirii.
Boala apare ca urmare a afectării progresive a plămânilor, proces care poate începe cu mulți ani înainte de apariția simptomelor evidente.
Mitul nr. 4: BPOC și astmul sunt același lucru – Fals
Deși ambele afecțiuni afectează căile respiratorii și pot provoca dificultăți de respirație, ele sunt boli diferite.
Astmul este caracterizat prin inflamația și îngustarea reversibilă a căilor respiratorii, în timp ce în BPOC obstrucția fluxului de aer este persistentă și tinde să se agraveze în timp.
Mitul nr. 5: Dacă am BPOC, este prea târziu să mă las de fumat – Fals
Renunțarea la fumat este una dintre cele mai importante măsuri pe care le poate lua un pacient diagnosticat cu BPOC.
Deși leziunile pulmonare deja produse nu pot fi complet reversibile, oprirea fumatului poate încetini progresia bolii și poate contribui la menținerea funcției pulmonare pentru o perioadă mai lungă.
Mitul nr. 6: BPOC poate fi vindecată complet – Fals
În prezent, nu există un tratament care să vindece complet BPOC.
Dar, deși nu există un tratament de vindecare, există numeroase medicamente, proceduri și schimbări ale stilului de viață care pot încetini progresia bolii și pot îmbunătăți calitatea vieții.
„Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat timpuriu, pentru a preveni progresia sau complicațiile, precum răcelile, gripa, pneumonia, bolile cardiovasculare, hipertensiunea arterială sau depresia”, atrage atenția dr. Mateescu.
Mitul nr. 7: Persoanele cu BPOC trebuie să evite efortul fizic – Fals
Mulți pacienți reduc activitatea fizică de teama apariției senzației de lipsă de aer. În realitate, sedentarismul poate duce la slăbirea musculaturii și la agravarea limitărilor funcționale.
Activitatea fizică adaptată stării de sănătate și recomandărilor medicului poate contribui la menținerea condiției fizice și la îmbunătățirea capacității respiratorii.
Mitul nr. 8: Oxigenoterapia creează dependență – Fals
Oxigenoterapia este un tratament recomandat anumitor pacienți cu forme avansate de BPOC și niveluri scăzute de oxigen în sânge.
Aceasta nu provoacă dependență. Rolul său este de a asigura organismului cantitatea de oxigen necesară funcționării normale și de a reduce riscul unor complicații grave.
Mitul nr. 9: BPOC înseamnă automat cancer pulmonar – Fals
BPOC și cancerul pulmonar sunt două afecțiuni diferite.
Este adevărat că au factori de risc comuni, în special fumatul, iar persoanele cu BPOC pot avea un risc mai mare de a dezvolta cancer pulmonar comparativ cu populația generală. Cu toate acestea, diagnosticul de BPOC nu înseamnă automat că pacientul va dezvolta cancer.
Mitul nr. 10: Diagnosticul de BPOC înseamnă că nu mai poți avea o viață normală – Fals
Mulți pacienți reușesc să își păstreze independența și să desfășoare activități obișnuite timp de mulți ani după diagnostic.
Cheia este respectarea tratamentului, evitarea factorilor de risc, monitorizarea periodică și adoptarea unui stil de viață sănătos. Cu cât boala este descoperită mai devreme, cu atât șansele de a încetini evoluția acesteia sunt mai mari.
„Chiar și în cazurile severe de BPOC există mai multe moduri prin care puteți ține boala sub control. Renunțarea la fumat, adoptarea unei diete echilibrate, menținerea exercițiilor fizice în limita capacității de efort, precum și tratamentul medicamentos recomandat de medic pot îmbunătăți considerabil calitatea vieții”, subliniază dr. Roxana Mateescu.
Foto: shutterstock.com
