Neuropsihiatrie

Mituri despre creier: ce si cat este adevarat

joi, 28 februarie 2013
Share

Creierul este unul dintre cele mai uimitoare organe, ne controleaza sistemul nervos central, ne coordoneaza pasii, vorbirea, respiratia si gandirea. Creierul este foarte complex si exista diferite ramuri ale medicinei si stiintei care se ocupa cu studierea lui, inclusiv neurologia, care trateaza problemele fizice ale creierului, psihologia si psihiatria – care trateaza tulburarile mentale.

Si pentru ca este atat de complex, exista si foarte multe mituri despre creier, despre modul sau de functionare etc.

Sa descoperim impreuna despre ce mituri este vorba. Unele sunt pure speculatii, in altele exista un sambure de adevar.

Creierul este de culoare gri

V-ati gandit vreodata ce culoare are creierul dumneavoastra? Poate ca nu, doar daca lucrati in domeniul medical. Exista posibilitatea sa fi vazut macar o data in viata un creier conservat si probabil ca ati observat culoarea gri sau galbuie pe care o are. In realitatea, creierul este alb, negru si rosu. Ca in foarte multe mituri, exista aici o farama de adevar, pentru ca exista regiuni unde el este intr-adevar gri. Uneori, atunci cand ne vorbim despre creier folosim expresia „materie cenusie”. Materia cenusie este prezenta in mai multe parti ale creierului si este alcatuita din tipuri diferite de celule, cum ar fi neuronii.

Cu toate acestea, creierul contine, de asemenea, si materie alba, ce cuprinde fibrele nervoase care se conecteaza la materia cenusie. Componenta de culoare neagra este numita substantia nigra – substanta neagra. Este neagra datorita neuromelaninei, un tip specializat de pigment care coloreaza pielea si parul. In cele din urma, avem si culoarea rosie, datorita, bineinteles, vaselor de sange. Asadar, de ce un creier conservat are acea culoare deloc placuta? Ei bine, deoarece substantele chimice special utilizate in acest proces sunt de vina.

Daca ascultati muzica lui Mozart, veti deveni mai inteligenti

In anii 1950, a existat un anumit trend caruia i-a dat startul medicul Albert Tomatis, si care sustinea ca muzica lui Mozart vine in ajutorul persoanelor cu tulburari de vorbire si auditive. In urma unui studiu realizat de catre expertii Universitatii din California, in cadrul caruia mai multi tineri au ascultat muzica lui Mozart, dupa care li s-a masurat IQ-ul, s-a observat o crestere semnificativa. In acest mod s-a nascut „efectul Mozart” si, astfel, au aparut o multime de controverse. Unii spun ca muzica lui Mozart creste anumite performante, altii spun ca nu exista nicio dovada stiintifica ce ar putea sa certifice aceste afirmatii, si ca totul este doar o chestiune de marketing. Se pare ca, daca veti invata sa cantati la un anumit instrument, aceasta activitate va imbunatati semnificativ concentrarea, increderea in sine si coordonarea fata de muzica marelui compozitor.

Un om isi utilizeaza aproximativ 10% din creier

Auzim adesea ca oamenii se folosesc de aproximativ 10% din creier. Acesta este probabil unul dintre cele mai cunoscute mituri. Adevarul este ca, pe langa cele 100 de miliarde de neuroni, creierul are, de asemenea, si alte tipuri de celule care sunt folosite continuu si, chiar si atunci cand zone mici ale creierului devin inapte, sub nicio forma nu utilizam doar 10% din capacitatea lui. Scanarile creierului au aratat ca, indiferent de ceea ce facem, acesta ramane intotdeauna activ. Intr-adevar, exista zone mai active decat altele, insa daca nu avem leziuni pe creier, nu exista nicio parte a acestuia care sa nu functioneze. Iata si un exemplu: daca stati pe un scaun si mancati un sendvis, asta nu inseamna ca nu va folositi picioarele. Intr-adevar, va concentrati pe a duce sendvisul la gura si a mesteca, si chiar daca nu va folositi picioarele in mod activ (nu pasiti), asta nu inseamna ca ele sunt in „stand by”, deoarece exista flux de sange in continuare.

Alcoolul ucide celulele creierului

Daca veti privi si asculta o persoana care a consumat alcool, veti fi convinsi ca alcoolul afecteaza in mod direct creierul. Apoi apar durerile de cap, starile de greata si alte efecte secundare. Chiar si in cazul persoanelor alcoolice, asta nu duce la moartea celulelor creierului. Alcoolul poate afecta, totusi, extremitatile neuronilor, numite dendrite. Celula in sine nu este deteriorata, ci doar modul in care comunica cu celelalte este alterat. Alcoolicii pot dezvolta totusi o boala neurologica ce poate duce la pierderea neuronilor din anumite parti ale creierului, un sindrom ce cauzeaza probleme de memorie, confuzie, amnezie. Totusi, nu alcoolul este de vina, ci defictul de tiamina (cunoscuta si ca vitamina B1), iar consumul excesiv de alcool poate interfera cu absorbtia de tiamina de catre organism.

Ruxandra Raica

Sursa: science.howstuffworks.com

Nota pentru articolul «Mituri despre creier: ce si cat este adevarat»:5.00/ 5 (3 voturi)
#tags   \   , ,
tonica
2017-05-10T17:59:39+00:00
Mentine-te
sanatos
in fiecare luna
catena