Palpitatiile reprezinta perceperea propriilor batai ale inimii sub forma unei senzatii de fluturare la nivelul pieptului sau de batai cardiace rapide. In anumite cazuri, palpitatiile pot indica prezenta unei aritmii cardiace. De cele mai multe ori, induc o senzatie de anxietate, desi nu intotdeauna au drept cauza o boala cardiaca organica.

Persoanele care au problemele cu somnul, sforaie sau se trezesc dimineata obosite prezinta risc crescut de boli cardiovasculare. Tulburarile de somn sunt relativ frecvente si destul de usor de tratat. De aceea, este important ca oamenii sa cunoasca aceasta corelatie intre insomnie si riscul de boli cardiace si sa-i prezinte medicului problema.

Infarctul miocardic sau atacul de cord nu apare din senin, fara sa traga semnale de alarma. Este de obicei o urmare a neglijarii acestor atentionari provocate de ingustarea vaselor de sange ale inimii. Simptomele care preced aparitia unui atac de cord pot lua forme diferite la femei, comparativ cu barbatii, si depind foarte mult si de varsta persoanei afectate.

Colesterolul este un compus organic, intalnit in structura celulelor animale, ce poate reprezenta un risc in aparitia bolilor cardiovasculare si cerebrale atunci cand, din cauza nivelului crescut din organism, nu mai ajunge suficient oxigen la tesuturi. Lucrurile sunt insa mai complicate, deoarece exista doua tipuri de colesterol: colesterolul „bun”, numit HDL (lipoproteine cu densitate inalta) si colesterolul „rau”, numit LDL (lipoproteine cu densitate scazuta).

Radicalii liberi exercita un efect negativ asupra tuturor celulelor din organism. Din pacate, intram in contact cu acestia prin intermediul fumatului (atat pasiv, cat si activ), al poluarii, al radiatiilor, dar si al alimentatiei nesanatoase sau al metodelor de preparare (prajit sau afumat).

Scaderea in inaltime este o etapa normala a procesului de imbatranire, dar uneori poate incepe mult mai devreme decat s-ar putea astepta unele persoane, chiar de la varsta de 30 de ani. Pierderea mult prea mare si mult prea rapida a centimetrilor poate semnala un risc marit de fracturi ale soldurilor, fracturi vertebrale sau chiar boli de inima.

La ora actuala, tratamentul bolii coronariene este mult mai complex decat acum cateva decenii. Exista trei posibilitati terapeutice: tratamentul medicamentos, recomandat de regula tuturor bolnavilor, si tratamentul interventional sau chirurgical, care-l completeaza in multe cazuri. Tratamentul in sindroamele coronariene cronice este diferit de cel din sindroamele coronariene acute (angina instabila sau infarctul miocardic).

Sintagma foarte cunoscuta, conform careia un bolnav coronarian poate trai 10 minute sau zeci de ani, reflecta foarte bine atat evolutia imprevizibila a acestei boli, cat si gravitatea complicatiilor sale.

Riscul de a aparea complicatii exista la toti bolnavii. Cand si cine este vizat, este mai greu de prevazut. In prezent, se considera ca, cu cat numarul factorilor de risc este mai mare, cu atat posibilitatea dezvoltarii unei complicatii, uneori fatala, creste.

Principala manifestare clinica a bolii coronariene este durerea toracica. Aceasta manifestare este intalnita in multe alte afectiuni si, din acest motiv, pentru diagnosticare trebuie folosite o serie de metode complementare care sa stabileasca in primul rand daca este vorba de boala coronariana sau alta afectiune. In al doilea rand, sa ofere date despre vasele afectate si starea miocardului.

Tensiunea arteriala este esentiala in aprovizionarea organelor corpului cu sange si substante nutritive. Tensiunea arteriala crescuta (hipertensiunea) este o afectiune a sistemului cardiovascular caracterizata prin valori constant crescute ale tensiunii arteriale, ceea ce presupune ca sangele circula prin artere la o presiune mai mare decat cea normala.

Cele mai predispuse la hipertensiune arteriala (HTA) sunt persoanele de varsta a treia, insa HTA poate afecta si tinerii, chiar la varste fragede.