Psihologia familiei

Sindromul cuibului parasit

marti, 29 mai 2012
Share

Atunci cand unul dintre copii paraseste locuinta parintilor, in sufletul acestora din urma apare un sentiment de tristete, de durere, ce poate duce la aparitia depresiei. Parintii sunt constienti de faptul ca vor ramane la un moment dat singuri, insa tranzitia prin acest stadiu al vietii este una destul de dificila, indiferent de cat de mari au crescut copiii.

Din punct de vedere psihologic, aceasta stare se numeste sindromul cuibului parasit, ce apare din prea multa dragoste pentru copii, din obisnuinta fata de prezenta copiilor. Practic, parintii traiesc prin prisma realizarilor copiilor. Femeile sunt mult mai afectate de acest sindrom, deoarece, de obicei, plecarea copiilor de acasa are loc in perioada menopauzei mamei. Din ce in ce mai multi copii locuiesc cu parintii pana la varste inaintate, iar atasamentul si devotamentul fata de parinti este mult mai strans, ceea ce face ca suferinta sa fie si mai mare.

Depasirea perioadei

Nu putine sunt mamele care gasesc in copiii lor ratiunea de a trai si, in momentul in care sunt „parasite”, nu isi mai gasesc locul, sunt dezorientate si pur si simplu nu mai au cu ce sa isi ocupe timpul. Parintii incep sa se framante cu privire la ceea ce face copilul, daca se descurca din toate punctele de vedere, daca este bine, daca este fericit. Pentru a depasi aceasta stare, parintii au nevoie sa isi gaseasca noi interese, sa isi canalizeze energia asupra altor lucruri, sa calatoreasca, sa iasa cu prietenii, sa se bucure de timpul liber pe care il au pentru a-l petrece impreuna, sa citeasca, sa faca sport, sa mearga la cursuri de dans, sa cunoasca lumea, sa recupereze practic energia si timpul investite in cresterea si educarea copiilor. Ei trebuie sa isi redescopere fericirea la varsta a doua si sa tina cont ca nu s-au casatorit pentru copii, ci pentru ei insisi. Redescoperirea sexualitatii este si ea foarte importanta. Socializarea cu alti oameni, energiile pozitive va vor binedispune.

In plus, un copil va avea intotdeauna nevoie de parintii lui, nu este ca si cum, odata plecat de acasa, nu il veti mai vedea niciodata. Vizitati-va de cate ori simtiti nevoia, iar daca va este dor de copii in momentul in care pleaca, inseamna ca ati facut o treaba foarte buna ca parinti. Desi adaptarea nu va fi una imediata, ea se va intampla, practic este vorba despre un alt nivel al vietii, si nu de o perioada grea, stresanta. Despartirea de copii trebuie privita intr-o maniera optimista, inseamna de fapt intoarcerea la vechile pasiuni, la activitatile intrerupte cu mult timp in urma. Privit astfel, sindromul cuibului parasit v-ar putea face sa realizati ca poate fi o perioada benefica pentru cuplu.

Ruxandra Raica

Nota pentru articolul «Sindromul cuibului parasit»:5.00/ 5 (3 voturi)
tonica
2017-05-10T17:45:53+00:00
Mentine-te
sanatos
in fiecare luna
catena